Transformarea deşeurilor alimentare în grafen şi hidrogen

Categoria Noutati

dreamstime_s_37178763

Într-o lume ideală nu ar trebui să existe poluare, deşeuri, resurse limitate etc. Dar cum nu trăim într-o astfel de lume, trebuie să găsim soluţii de producere a resurselor necesare, generând cât mai puţine deşeuri şi niveluri cât mai reduse ale emisiilor.

UE încearcă remedierea situaţiei deşeurilor, având un target de reducere cu 30% al deşeurilor generate de produsele alimentare, până în 2025. Estimările indică faptul că aproape 100 de milioane de tone de alimente sunt aruncate anual în întreagă Uniune, iar dacă nu se iau măsuri, s-ar putea ajunge la 126 milioane de tone de alimente aruncate până în 2020.

Simultan cu reducerea cantităţii deşeurilor alimentare, UE a propus obiective de reciclare mai mari în încercarea de a transforma economia Europei într-una în care nimic nu se pierde, sprijinind astfel creştea durabilă. Targetul propus pentru reciclarea deşeurilor din alimente este de 80% până în 2030.

În acest scop Uniunea Europeană finanţează o serie de proiecte de cercetare, printre care şi PlasCarb. Proiectul utilizează un proces cunoscut sub numele de digestie anaerobă, deşeurile fiind transformate în biogaz, din care ulterior rezultă hidrogen şi carbon de grafit, din care este produs grafenul.

Hidrogenul este folosit în industrie în cantităţi semnificative; în plus, acesta este considerat combustibilul viitorului, maşinile alimentate cu hidrogen având avantajul că au zero emisii nocive. Cererea anuală de hidrogen este într-o continuă creştere şi ne aşteptăm la o cerere din ce în ce mai mare, mai ales datorită recentei lansări pe piaţă a modelelor de autoturisme alimentate cu hidrogen.

Dacă aproape toţi ştim ce este hidrogenul, mai puţini sunt cei care au auzit de grafen. Ce este grafenul şi la ce se se foloseşte? Grafenul este varianta bidimensională a grafitului şi este o descoperire recentă. A fost izolat prima oară în 2004, cercetătorii implicaţi fiind distinşi cu Premiul Nobel pentru Fizică în 2010.

Este un conductor excelent de electricitate, deci este util în electronică, din grafen fiind realizate baterii ce se încarcă mai repede şi oferă o autonomie mai mare sau antene wireless cu semnal mai puternic. Datorită proprietăţilor grafenului – conductivitate, rezistenţă, flexibilitatea şi transparenţă – cercetările în domeniul tehnologiei îl au în vedere pentru realizarea ecranelor flexibile pentru electronice.

Grafenul poate fi întrebuinţat în numeroase domenii. Datorită rezistenţei ridicate şi greutăţii reduse, poate fi valorificat în realizarea de noi materiale compozite destinate industriei transporturilor, făcând călătoriile mai sigure şi mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil. Acesta ar putea fi utilizat şi pentru purificarea apei sau pentru a crea uzine de desalinizare a apei mai eficiente. De asemenea, se pare că grafenul ar putea fi folosit şi pentru a genera noi forme de energie electrică sau chiar ca o tehnologie de curăţare a hidrogenului din aer.

Este un material ce ar putea fi folosit şi în domeniul medical, pentru administrarea medicamentelor în ţesuturile cu probleme din interiorul corpului, ceea ce ar putea deschide noi căi pentru tratarea pacienţilor cu tulburări la nivelul creierului, cum ar fi boala Parkinson sau cancer. Adaptabilitatea acestui material, corelată cu rezistenţa şi stabilitatea sa, îi permit să fie utilizat şi în crearea de implanturi de retina, ţesut neural etc.

Beneficiile evidente ale acestui proiect sunt scăderea cantităţii deşeurilor alimentare, în special a celor generate de comerţul alimentelor, transformarea acestora în materii prime precum şi utilizarea într-o măsură mai mică a altor materiale. Proiectul PlasCarb ar putea juca un rol important în creşterea ciclului de viaţă al alimentelor şi dezvoltatea durabilă a societăţii.

Surse: The guardian, Independent, Europe.eu

Credit photo: Dreamstime.com

Articol realizat de Catalina Boboc

de Redactie LDIR - March 4, 2015

Conferinta Let`s Do It, World! – Ziua 3

3

Si cum toate lucrurile frumoase, se termina repede, iata-ne ajunsi la finalul aventurii noastre.

Gazdele noastre ne-au propus pentru ultima zi, un tur al orasului pentru ca noi toti sa avem o imagine completa depre cultura si istoria capitalei letone considerata perla Tarilor Baltice.

Cu mult entuziasm si aparatul foto in mana, am plecat sa descoperim Riga, oras ce gazduieste 700 000 de locuitori.
In fata cladirilor medievale, te simti ca un calator in timpuri de mult uitate, pentru ca la urmatorul pas, edificiile construite in stilul Art Nouveau sa te trezeasca din visare si sa iti aminteasca de prezent. Riga, este un oras cu o arhitectura diversa, un oras al contrastelor atat de natural alaturate de parca au fost acolo dintotdeauna.

Prima oprire a fost la Biblioteca Nationala. Cladirea inaugurata in august 2014, se remarca prin stilul architectural si gazduieste pentru primele 6 luni ale anului 2015, presedintia Uniunii Europene.

4Dupa traversarea raului Daugava, am ajuns in centrul istoric al orasului. Ne-am bucurat sa vedem cladiri restaurate care pastreaza aerul medieval, biserici gotice, monumente care vorbesc despre moment cheie in existent orasului. Cladiri precum Primaria, “Fratia Capetelor Negre”, Muzeul de istorie si navigatie, Biserica Saint Peter sunt dovezile vii ale unui trecut tumultuos.

Unul dintre cele mai importante obiective turistice la care ne-am oprit a fost Monumentul Libertatii, inchinat soldatilor ucisi in Razboiul de Independenta (1918-1920). Masurand 42 de m, monumental infatiseaza o femeie care tine deasupra capului o coroana formata din trei stele. Un aspect demn de a fi luat in considerare este acela ca monumentul a fost realizat din donatiile locuitorilor, avand si o puternica simbolistica: cele trei stele reprezinta trei zone istorice din Letonia – Kurzeme, Vidzeme, Latgale.

Consultand itinerariul, dar si ceasul, am constatat cu tristete ca turul nostru ajunsese la sfarsit, era timpul sa ne intoarcem la hotel pentru a ne lua la revedere de la colegii nostri.

A fost o calatorie plina de peripetii, dar nimic nu s-a comparat cu greutatea momentului in care a trebuit sa ne luam ramas bun de la doerii nostri. Emotia momentului nu poate fi transpusa in cuvinte, insa credeti-ma, ne-am imbratisat si am plecat cufundati in ganduri fara a privi in urma. Indiferent de tara, nationalitate, culoare, noi toti simtim la fel, Let’s Do It este un sentiment.

Povestea“Let’s Do It” continua si fiecarezi este o noua ocazie pentru a arata ca se poate.

Vola-(vector)_fullRomania este astazi in topul celor mai puternice tari din miscarea Let’s Do It! Da, impreuna, putem! Asadar, Let’s Do It, Romania!”

Multumim partenerilor de la Vola.ro pentru sustinere si pentru sansa se a participa cu o echipa solida la conferinta Let’s Do ItWorld.



Articol realizat de Octavia Bratulescu

de oana.grigore - March 3, 2015

Deşeurile de plastic care se îndreaptă spre oceane sunt cuantificate – De Jonathan Amos

Categoria Noutati

Deşeurile de plastic care se îndreaptă spre oceane sunt cuantificate
deseuri

Într-o plimbare de-a lungul oricărei plaje veţi strânge o cantitate consierabilă de deşeu plastic.

Aproape 8 milioane de tone de deşeuri plastice se îndreaptă spre oceanele lumii în fiecare an, spun oamenii de ştiinţă. Se spune că noul studiu este cel mai bun efort de până acum de a cuantifica cât de mult din aceste reziduri sunt aruncate, suflate sau pur şi simplu spălate în oceane.

8 milioane de tone sunt îndeajuns pentru a acoperi până la gleznă o suprafaţă de 34 de ori mai mare decât mărimea Manhattan-ului. Detaliile au fost publicate la întâlnirea anuală a Asociaţiei Americane pentru Progresul Ştiinţei (American Association for the Advancement of Science) Dr. Jenna Jambeck, autorul principal al lucrării din partea Univerităţii din Georgia, a avut o altă abordare pentru a vizualiza amploarea problemei.

“Cantitatea care intră în ocean este egal cu aproximativ cinci pungi de plastic pline alimente din plastic pentru fiecare picior de ţârm din lume,” A declarat J. Jambec pentru BBC News.

Poluarea nevăzută
Cercetatorii au raportat de ceva timp despre masa de plastic prinsă în curenții oceanici, care doar pluteşte în cerc.

Ce este puțin șocant despre acest nou studiu, publicat de asemenea în Science Magazine, este faptul că ajută la cuantificarea tuturor plastic din oceanele noastre – nu doar materialul văzut plutind pe suprafața mării sau stă pe plaje.
Estimarea recent publicată este de 20 la 2.000 de ori mai mare decât masa de plastic raportată, prinsă în concentrație mare în curenţii circulari ai oceanelor.

Este clar acum că mari cantități de deşeuri trebuie să fie ascunse pe fundul mării sau au fost descompuse în fragmente mici, care nu sunt evidente în cercetări ocazionale. Acestea din urmă sunt ingerate de animale marine, având consecințe necunoscute.
deseuri-2

Plascticul se va fărămiţa în fragmente mici, rezistente, care pot fi ingerate de către animale.

În analiza sa, echipa a strâns laolaltă date internaționale privind populația, generarea şi gestionarea deşeurilor (inclusiv proasta gestionare). Grupul apoi a prezentat scenarii pentru cantitatea probabilă de plastic ce intră în mediul oceanic.

Pentru anul 2010, intervalul estimat creşte de la 4.8 – la 12.7 milioane de tone. Opt milioane de tone sunt o previziune medie. Sunt un procent mic din totalul deșeurilor de plastic generate acel an.
Această limită inferioară de 4,8 milioane de tone este aproximativ egală cu volumul global de ton pescuit.

“De fapt, noi scoatem tonul afară și aruncăm înăuntru plastic”, a comentat coautorul Kara Lavender Law, de la Asociația “Educația Mării” al institutului Woods Hole. Oamenii de ştiinţă au alcătuit o listă a națiunilor pe care le găsesc a fi responsabile pentru cea mai mare parte acestui plastic de nestăpânit.
Aceste Top 20 țări sunt responsabile pentru 83% din toate materialele prost gestionate, libere să ajungă în ocean. China este în top, care produce singură mai mult de un milion de tone de reziduri marine.
Dar echipa atenţionează cu privile la judecăţile neînsemnate, deoarece această situaţie în principal o consecință a populației imense a naţiunilor din Asia, din care o mare parte a populaţiei trăiește de-a lungul unei linii de coastă foarte întinsă.

De asemenea, Statele Unite ale Americii, ocupă un loc 20 pe listă. SUA au la fel comunităţi prea mari ce trăiesc în zonă de coastă. De asemenea, au practici de gestionare a deșeurilor mult mai bune. Dar ce trage în jos performanțele sale este volumul mare de deșeuri produse de fiecare cetățean în parte – și o parte din acest deşeu îşi găseşte inevitabil drumul spre ocean. (UE este socotit ca un bloc, dar ar apărea pe locul 18 în listă dacă ar fi socotit ca o singură națiune).

Echipa spune că diverse soluţii sunt necesare. Națiunile bogate trebuie să reducă consumul lor de unică folosință, produse din plastic de unică folosință, cum ar fi pungile de cumpărături; și ţările în curs de dezvoltare trebuie să-şi îmbunătățească practicile de gestionare a deșeurilor.

Din listă este evident faptul că un număr relativ mic de țări în curs de dezvoltare rapidă, cu venituri medii au dificultăți acute.

Dr. Jambeck a comentat: “Creșterea economică este legată de generarea de deșeuri. Creșterea economică este un semnal pozitiv, dar ceea ce poţi vedea de multe ori în țările în curs de dezvoltare este că infrastructura de gestionare a deșeurilor este dată la o parte. Și pe bună dreptate, într-o oarecare măsură; ele sunt mai atente în căutarea apei potabile curate și îmbunătățirea salubrităţii. Dar, în ceea ce priveşte deșeurile, nu vreau ca ţările să uite de această problemă de management pentru că dacă o fac, problemele doar o să se înrăutățească.”

Studiul sugerează că dacă sunt necontrolate, 17,5 milioane de tone de deşeuri / an ar putea ajunge în oceane până în 2025. Cumulativ, asta înseamnă 155 milioane de tone de deşeuri între acum și atunci. Și cum “apogeul global al deşeurilor” este puțin probabil să fie atins înainte de 2100, potrivit calculelor Băncii Mondiale, situația devine tot mai apăsătoare.

Coautorul Roland Geyer, de la Universitatea din California din Santa Barbara, a declarat că nu a fost posibilă curăţarea oceanelor de material plastic; “oprirea robinetului” este singura soluție “, a declarat Geyer pentru BBC News.
“Cum ai putea colecta materiale plastice de pe fundul oceanului având în vedere că adâncimea medie este de 4260m (14,000ft)? În primul rând trebuie să împiedicăm plasticul să ajungă în oceane. Lipsa unor sisteme oficiale de gestionare a deșeurilor determină un nivel ridicat de deșeuri de plastic în ocean. Aşadar, sprijinirea fiecărei țari în a-şi dezvolta o infrastructură logică solidă de gestionare a deșeurilor este o prioritate de top.”

harta

Estimarea cantităţii de deșeuri plastice prost gestionate generate în limitele a 50 km de ţărm.

Articol tradus de Emilian Baranceanu

de Redactie LDIR - February 26, 2015

Conferinta Let`s Do It, World! – Ziua 2

Categoria Noutati

10993411_934168849938453_250307169004784775_nZiua 2 de conferinta LDIW a insemnat, de fapt, prima zi pentru noi, gasca ajunsa mai tarziu din cauza conditiilor meteo vitrege :) Programul se anunta unul extrem de interesant, de la conferinte in plen pe teme ca spargerea stereotipurilor sau reciclare la workshop-uri in paralel despre Zero Waste, reutilizarea deseurilor, comunicarea in campaniile sociale.

Iata cateva highlight-uri de la sesiunile la care am asistat noi:

Workshop Zero Waste: No burn! No burry!

In cadrul acestui worshop, echipa din Slovenia ne-a aratat ca acest concept, de 0 deseuri, este posibil.Ce au facut colegii nostri a fost de fapt o trecere de la Let`s Do It, Slovenia (curatenie), la 0 Waste Slovenia, un model care se bazeaza pe colaborarea dintre autoritati, sectorul non-guvernamental si companiile publice de salubritate. Eforturile echipei Zero Waste Slovenia au fost rasplatite: capitala Ljubljana a fost declarata prima capitala europeana Zero Waste. Astazi, dupa 10 ani, principiul societatii civile a devenit si principiul autoritatilor: reciclarea deseurilor este un proces mai usor mai ieftin, cu rezultate mai bune decat depozitarea la gropile de gunoi sau incinerarea.

In cea de-a doua parte a workshop-ului, accentul a cazut pe modul de reutilizare a deseurilor. Reutilizarea nu mai este o noutate. Tot mai multe tari se concentreaza pe acest lucru, creand locuri de munca pentru comunitatile locale. Peste 10% dintre deseurile produse pot fi astazi reparate si reutilizate, astfel incat consumul de noi resurse sa scada.

IMG_20150220_121249Workshop-ul Viata Marina

Un atelier de constientizare a problemei grave reprezentata de poluarea apelor. La nivelul intregii planete,poluarea apelor reprezinta o problema din ce in ce mai des intalnita. Fie ca o intalnim pe luciul apei sau la adancimi care pot atinge cca. 200 m, aceasta forma de poluare reprezinta o amenintare asupra oamenilor si a ecosistemelor. Fauna acvatica confunda din ce in ce mai des deseurile cu mancarea. Conform statisticilor, la nivelul apelor exista de sase ori mai mult plastic decat planton, iar noi toti suntem responsabili de actuala situatie si tot noi suntem cei care trebuie sa o imbunatateasca. Doar ca exemplu relevant, Dunarea este un fluviu ce trebuie protejat pentru a nu se ajunge la situatii neplacute, care ar avea un impact dezastruos pentru oameni si ecosisteme.

Conferinta plenara: Cum convingem un om sa ia atitudine
Pentru acest moment, echipa letona a invitat 2 persoane publice extrem de indragite la nivel national, Valdis Melderis (radio host) si Mārtiņš Daugulis (prezentator TV), pentru o dezbatere intre modelul optimist care sustine ca omul se poate schimba prin puterea exemplului si modelul pesimist, care nu vede acest lucru posibil. Am trecut prin toate motivele si argumentele de care fiecare dintre noi, ca organizatori Let`s Do It! ne-am lovit la un moment dat si am descoperit moduri creative si argumente puternice pentru a le combate. Personal, m-am bucurat sa aud aceleasi idei pe care le folosesc si eu cu convingere de fiecare data cand cineva ne intreaba de ce sa curete dupa altcineva sau de ce sa faca voluntariat.

Workshop: Cum sa depasesti stereotipurile

Eriks Stendzinieks, un celebru director de creatie leton a fost gazda noastra pentru acest workshop. Eriks este cel care a sprijinit, alaturi de agentia sa !MOOZ, campania de comunicare pentru Let`s Do It, Letonia!, de altfel un fan al campaniilor sociale care, spune el, inspira echipa si le bucura sufletul de fiecare data. Ne-a aratat foarte multe campanii sociale reusite si celebra campanie pt LDI, cu ocazia careia au creat si un personaj: porcusorul roz (Mr Pigman), devenit simbol national al oamenilor care arunca gunoiul in locuri nepermise. Puteti gasi aceasta campanie aici.

Workshop: Waste Atlas Report

O sesiune extrem de interesanta despre situatia deseurilor la nivel international. Cateva cifre relevante:
- Mai mult de jumatatea din populatia planetei nu are acces la servicii de colectare selective
- La nivel global, sunt produse anual 1.84 miliarde de tone cu deseuri dintre care: 271.7 kilograme/pers deseuri solide. Nivelul de colectare: 73.9%, rata de depozitare: 38-48%, rata de reciclare: 16%
- Majoritatea deseurilor produse la nivel national sunt constructiile: 34%

IMG_20150220_121725Dincolo de workshop-urile extrem de utile ca informatii si sharing, ne-am bucurat tare mult sa facem cunostinta cu colegii nostri din peste 35 de tari Let`s Do It! prezente la conferinta: Grecia, Italia, Malta, Franta, Filipine, Belgia, Rusia, Egipt, SUA, Philipine,Kosovo, Suedia, Estonia sunt numai cateva dintre tarile cu care am schimbat idei curajoase. Oamenii Let`s Do It! sunt foarte inspirationali, vii, plini de idei, curajosi si gata sa fie schimbarea pe care vor sa o vada in lume. Povestile lor ne-au bucurat, ne-au facut sa zambim, ne-au emotionat extrem sau ne-au facut sa fim mandri ca facem parte din aceeasi comunitate. Provocarile fiecaruia sunt diferite, e fascinant sa descoperi ca o situatie total irelevanta pentru Romania da mare bataie de cap unei tari din Africa, de exemplu.

Este un sentiment pe care putini oameniil pot avea. Romania, o tara caracterizata prin pesimism, a reusit sa motiveze zeci de alte tariin cinci ani fiind exemplul ca lucrurile mari pot avea loc. Nu sunt multe cazuriin care tari precum Franta, Croatia, Egipt, Slovacia, Spania etc recunosc reusitele tarii noastre. In Let’s Do It am reusit.
Ziua a trecut ca prin farmec, iar seara a venit cu o veste foarte buna pentru delegatia noastra. Apoine-a prins pe toti dansand (da, Doers-i sunt la fel de implicati si cand petrec, nu doar cand muncesc :) pana la rasaritul soarelui. We Did It, Again! :)

Ne-am mandrit sa ridicam drapelul deasupra capului si sa spunem ca suntem din Romania. Multumim inca o data Vola.ro pentru sprijinul oferit.

de oana.grigore - February 24, 2015

Depozite de microplastic găsite în adâncurile oceanelor şi mărilor lumii

Categoria Noutati

5734b88c-4d2b-49cf-a14d-0faaf4cdaeb5-1020x612
Oamenii de ştiinţă cred că au rezolvat misterul unde ajung zeci de mii de tone de mici bucăţele de plastic – şi răspunsul se află în noroiul şi nisipul de pe fundul oceanului.

De curând, Cercetătorii au fost nedumeriţi de faptul că au găsit mai puţin plastic la suprafaţa oceanului decât se aşteptau, dar un studiu făcut de o echipă britanică şi spaniolă concluzionează că sedimentele din adâncime acţioneză ca o chiuvetă pentru acest microplastic.

Analizând mostre din 12 locuri din Oceanul Atlantic, Marea Mediterană şi Oceanul Indian, luate între anii 2001 şi 2012, cercetătorii au descoperit pentru prima dată cantităţi substanţiale de microplastic (ce măsoară mai puţin de 1mm lungime) ce s-au acumulat în sedimente la mare adâncime. Micile fibre au fost găsite la adâncimi de la 300m în Marea Mediterană până la 3000m, la presiuni mai mari de 1000 de ori decât cea de la suprafaţa mării.

Profesorul Lucy Wodall de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, conducătorul lucrării, spune: “Acesta este doar vârful Iceberg-ului, Fibrele sunt omniprezente în oceanele noastre şi par a fi destul de abundente în comparaţie cu studii care au analizat lucruri similare. Mesajul principal al lucrării este destul de simplu: Fibrele de plastic se află acolo (pe fundul oceanului). Acum noi trebuie să aflăm care este impactul asupra mediului nostru.”

Un studio făcut la începutul lunii, cel mai cuprinzător din categoria sa până acum, a estimat că sunt 5 trilioane de bucăţi de plastic în oceanul planetar, cântărind aproape 269000 de tone. Dar autorii, care au colectat zeci de mii de bucăți de plastic şi mai apoi au extrapolat cât de multe s-ar fi găsit în întreaga lume, au avertizat că suma colectată de ei era de doar 0,1% din producția anuală de plastic la nivel global.

Noua lucrare de prelevare a probelor de sedimente din adâncime, publicată în revista Royal Society Open Science, a găsit bucăţi de plastic, care au avut de obicei de 2-3 mm în lungime și mai mici de 0,1 mm în diametru. “Răspândirea microfibrelor de plastic în toate probele de sedimente și pe toate coloniile de corali examinate sugerează că acest contaminant este omniprezent în adâncimea măriilor.Mai mult decât atât, marea varietate de tipuri de polimeri detectate arată că acumularea și depunerea de microfibre la adâncime este complexă și că ele apar dintr-o varietate de surse interne și industriale “, declară studiul.


Woodall a adaugat: “Aproape orice este o sursă potențială pentru ceea ce am găsit. Uitaţi-vă doar în jurul mediului nostru, calculatoarele noastre au plastic, pungi noastre au, ceştile noastre au. Toate aceste lucruri pot ajunge în ocean, astfel încât nu este posibil să identificam o sursă particulară.

Abundenţa de plastic la astfel de adâncimi are ramificaţii potențial negative pentru viața marină, deși studiul spune că este nevoie de mai multă cercetare. “Sunt cunoscute o serie de organisme care ingeră microplasticul, și există o preocupare că aceasta ar putea duce la daune fizice și / sau toxicologice”, avertizează autorii.

Articol tradus: The Guardian

Imagine Articol

de Redactie LDIR - February 23, 2015

Drumul spre Riga

Categoria Noutati

18 februarie 2015.

IMG_20150218_170214Plecam la Riga, la conferinta internationala Let`s Do It, World! Luciana, Octavia, Stefan, Andrei si subsemnata (Anca) am fost reprezentantii Let`s Do It, Romania! la intalnirea anuala a cele mai mari comunitati de voluntari din lume (peste 12 milioane de oameni)!

IMG_20150218_153521Calatoria noastra nu ar fi putut fi posibila fara partenerii nostri de la Vola.ro. Asadar, miercuri, la 6 dimineata, am luat avionul spre Istanbul, unde urma sa avem o escala de 4 ore, pentru ca apoi sa continuam drumul spre Riga. In aeroport am cunoscut si primii Doers: colegii nostri din Egipt, Turcia, Albania si Moldova, care mergeau cu acelasi zbor spre Riga. Surpriza, insa! La Istanbul pista era acoperita de zapada, un eveniment extrem de rar pentru turci (se intampla odata la 4-5 ani). Dupa intarzieri repetate, am aflat cea mai trista veste posibila: zborul nostru fusese anulat, din cauza vremii nefavorabile. Urma sa ratam o mare parte a primei zile de conferinta si trebuia sa revenim a doua zi la aeroport, cu speranta ca vremea se va indrepta si ca zborurile vor fi reluate.

Asadar, 10 Doers blocati pe termen nedefinit in aeroportul Ataturk din Istanbul. Ce era de facut? Niciunul dintre noi nu mai trecuse printr-o astfel de intamplare, iar situatia din Istanbul era cu adevarat grava: peste 680 de zboruri fusesera anulate in cursul zilei din cauza ninsorii. Nu stiu daca ati trecut vreodata prin asta, insa un avion anulat inseamna o multime de proceduri: trebuie sa mergi la traffic desk sa anunti si sa primesti o stampila pe scanul pasaportului, ai dreptul sa soliciti cazare si trebuie sa-ti schimbi biletul de avion la compania aeriana. E o situatie dificila si intr-un caz singular, imaginati-va cum stau lucrurile cand sute sau chiar mii de oameni au aceeasi problema in acelasi timp!

IMG_20150218_200653Haos total, oameni nervosi si suparati, cozi imense, multa oboseala si frustrare, incertitudine cat cuprinde. Dupa mai bine de 3 ore de stat la coada am reusit printr-o minune sa primim documentele si sa trecem de frontiera. Am renuntat complet la ideea de a solicita cazare sau de a schimba biletele, ar fi insemnat sa stam la cele mai lungi cozi pe care le-am vazut vreodata – pe bune!

Ne-am hotarat sa ne petrecem noaptea in Istanbul si sa ne bucuram de experienta total neasteptata care ne fusese pregatita. Faceti un exercitiu de imaginatie: e noapte, va aflati intr-un un oras strain in care se vorbeste o limba necunoscuta, e un ger de crapa pietrele si abia puteti vedea la cativa metri din cauza ninsorii, sunteti imbracati destul de subtire, fara bagajele ramase la cala. Cam asa eram noi. :)

Am facut rapid un plan de urgenta, am gasit un hostel cu ajutorul prietenilor nostri turci, am descifrat harta mijloacelor de transport si am plecat spre central orasului, ca sa gasim un restaurant pentru cina. Si chiar am gasit unul incantator, de unde vedeam perfect de pe geam Moscheea Albastra! A fost o ocazie buna sa incercam preparatele traditionale turcesti si sa aflam mai multe despre colegii nostri de suferinta din celelalte tari. Iar aventurile nu s-au oprit aici: pana si drumul la hostel a fost o provocare: taximetristii fugeau pur si simplu de noi, din cauza vremii, asa ca am avut de schimbat un tramvai si un funicular pana la destinatie.

Surpriza, din nou! Cand sa iesim din funicular, usile n-au mai vrut sa se IMG_20150219_115332deschida minute bune, pana la interventia unei echipe de urgenta. Iar aventura a continuat pana la hostel, pe care l-am gasit dupa vreo ora de plimbat infrigurati prin ninsoare. Cam multe emotii pentru o singura zi, nu? Cand in sfarsit ne-am dus la culcare, un singur gand era in mintea tuturor: sa se opreasca ninsoarea ca sa putem pleca spre Riga! 6 ore mai tarziu, eram din nou in picioare, gata de plecare catre aeroport. Noaptea trecuse intr-o secunda, nu eram in niciun caz cei mai odihniti oameni din lume, ninsoarea nu se oprise inca de tot, iar o multime de zboruri fusesera anulate in ultimele ore. Nu si al nostru, care avea un status incurajator. Am ajuns, asadar, plini de incredere la aeroport, unde ne astepta o coada imensa pentru schimbarea biletelor.

Ce ne-a salvat a fost din nou partenerul nostru Vola.ro, prin echipa de la call-center, o echipa extrem de atenta si prompta. In 10 minute am primit confirmarea ca biletele fusesera schimbate, iar noi doar am printat din nou boarding pass-urile noi. Si pe aceasta cale, multumim Vola.ro si Manuela!

Vola-(vector)_fullCredeti ca aventurile s-au incheiat aici? Nici pe departe! Zborul nostru a fost amanat in 2 randuri, iar apoi am fost anuntati ca poarta de imbarcare a fost schimbata. Dupa ce am strabatut aeroportul de la un capat la altul, guess what: poarta a fost schimbata la loc. Asa ca alearga din nou inapoi! Cand, intr-un final, am urcat in avion, bucurosi ca plecam spre Riga, am mai avut parte de o surpriza: avionul a mai stat o ora pe pista, pana a primit ok-ul pentru decolare. Ne intrebam deja cu ingrijorare ce surprize ne mai asteapta la capitolul bagaje sau pe drum spre hotel, odata ajungi in Riga. Ideea de bagaje pierdute parea ceva total normal in peisajul ultimelor zile :)

Cu toate astea, odata ajunsi pe pamant leton, norocul nostru s-a schimbat. Totul a mers extrem de rapid, asa ca, la ora 7 seara, am ajuns la hotel, cu ultimele puteri, dar cu un zambet imens pe fata. Reusisem! Aventura noastra era deja cunoscuta de toti colegii nostri de la LDIW, pe care ii tinusem la curent cu poze pe grupul nostru de Facebook, asa ca vestea ca reusisem sa depasim toate obstacolele a fost primita cu foarte mult entuziasm si aplauze. A urmat o seara perfecta, in care am povestit despre ce inseamna Let`s Do It! in Romania, despre rezultatele noastre extraordinare din ultimii 5 ani, despre planurile noastre de viitor alaturi de partenerii nostri din Romania. Iar oamenii din LDIW sunt absolut fantastici! Plini de energie, pozitivi, luminosi, ne-au inspirat inca din primele momente! Daaaaaar, despre toate acestea, in episodul urmator :)

Articol realizat de Anca Banita

de oana.grigore - February 22, 2015

Chiar reciclăm?

Categoria Noutati

Doar jumătate dintre români declară că se preocupă de colectarea selectivă de hârtie, carton sau cutii de băuturi, în comparație cu 90% dintre ceilalți europeni, conform celui mai recent eurobarometru al Comisei Europene, dat publicității în cadrul campaniei Generation Awake, o inițiativă paneuropeană de reducere și valorificăre a deșeurilor, informează un comunicat de presă.

Ce colectează românii?
Același studiu arată că românii preferă cel mai mult să colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale de plastic, cu un procent de 60%, media europeană fiind de 90% în cazul acestor deșeuri. Pe locurile următoare se află colectarea selectivă a deșeurilor de sticlă, cutiilor metalice, deșeurilor de bucătărie, deșeurilor electrice și electronice, pe ultimul loc aflându-se deșeurile de grădină.
Cu toate acestea, România alături de Bulgaria, Letonia și Cipru se află la coada clasamentului european în ceea ce privește disponibilitatea de a sorta deșeurile menajere.

Conform unui studiu, românii vor mai mult
Majoritatea românilor, peste 60%, și-ar dori mai multe instalații de reciclare și compostare a deșeurilor în zona unde locuiesc, în timp ce 58% dintre aceștia spun că își doresc asigurări mai clare că deșeurile sunt într-adevăr reciclate. Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionați spun că au nevoie de mai multe informații despre cum și unde se separă deșeurile. Doar un procent de 40% s-ar lasă conviși să colecteze selectiv mai mult dacă s-ar oferi stimulente financiare, precum garanții și tarife reduse.

Românii, de la teorie la practică
În ceea ce privește acțiunile pe care românii le-ar întreprinde pentru a reduce cantitatea deșeurilor generate, cei mai mulți dintre aceștia, 72%, declară că ar fi dispuși să cumpere exact cât au nevoie pentru a limita deșeurile generate. 60% dintre românii chestionați spun că ar depune eforturi pentru a repara aparatele stricate înainte de a cumpăra unele noi, în timp ce 48% ar evita să cumpere produse „supra-ambalate”. Pe ultimele locuri în ceea ce privește disponibilitatea românilor de a trece la acțiune cu privire la reducerea deșeurilor se află depunerea de eforturi pentru a primi corepondența poștală nedorită.
De asemenea, românii alături de bulgari și maltezi, ar fi cei mai puțin dispuși să cumpere mobilă la mâna a doua pentru a reduce cantitatea de deșeuri de pe piață, în timp ce 7 din 10 suedezi, finlandezi și danezi ar opta pentru o astfel de metodă.

Românii preferă buy-back
În ceea ce privește bunurile de folosință îndelungată și decizia de cumpărare, cei mai mulți dintre românii implicați în studiu au declarat că metoda producătorului care ar lua înapoi produsul vechi, atunci când se face o noua achiziție, i-ar influența cel mai mult decizia de cumpărare. De asemenea, românii spun că sunt influențați și de o perioadă de garanție cât mai mare la produs, dar și de utilizarea cât mai îndelungată a produsului în cauză.

Statistici europene
Valoarea totală a deşeurilor generate anual de gospodării şi întreprinderi în România (2012)- România: 219 309 676 tone, în timp ce UE-28: 2 468 300 000 tone.

În anul 2011, fiecare cetăţean din cele 27 de state membre ale UE a generat în medie 159 kg de deşeuri din ambalaje. Această cantitate a variat între 43 kg şi 216 kg pe cap de locuitor. Hârtia şi cartonul, sticla, materialele plastice şi metalul sunt, în această ordine, cele mai răspândite tipuri de deşeuri de ambalaje din UE.
La nivelul UE, cantitatea de deşeuri de plastic provenite de la consumatorii finali s-a ridicat la 25,1 milioane tone, în creştere cu 2,4 % faţă de nivelul înregistrat în 2010. Acestea au fost valorificate în proporţie de aproximativ 60 % în 2011, tendinţa fiind în continuare de creştere.

Potrivit unui studiu, o punere deplină în aplicare a legislaţiei UE în materie de deşeuri ar genera o economie de 72 miliarde EUR anual, o creştere a cifrei de afaceri anuale în sectorul gestionării deşeurilor şi al reciclării de 42 miliarde EUR la nivelul UE, precum şi 400 000 de locuri de muncă până în 2020.

În fiecare an, în Europa se produc aproximativ 90 milioane tone de deşeuri alimentare.
„Deşeurile electronice” – deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) – reprezintă unul din cele mai dinamice fluxuri de deşeuri din Europa, înregistrând anual o creştere de 3-5 %.

de Redactie LDIR - February 12, 2015

Lupta impotriva poluarii. Ce tari sunt in top?

Categoria Noutati

Deşi poluarea mediului înconjurător este generată şi de cauze naturale cum ar fi erupţiile vulcanice sau incendiile în zone forestiere, în cea mai mare parte este cauzată de acţiuni ale omului. Se observă creşterea nivelului de poluare în locurile populate, oamenii contribuind semnificativ la degradarea mediului. Trebuie să fim conştienţi de efectele negative ale poluării şi să luăm măsuri pentru stoparea distrugerii şi menţinerea planetei curată.

 

Două organizaţii internaţionale care militează pentru protecţia mediului – Blacksmith Institute şi Green Cross realizează an de an studii şi rapoarte, analizând problemele de poluare toxică, la nivel global. În acelaşi timp ei identifică şi implementează planuri de curăţare a unora din cele mai poluate locuri din lume, proiectele lor salvând vieţi, îmbunătăţind starea de sănătate din comunităţi şi contribuind la refacerea mediului.

 

Raportul din 2014 este al nouălea în seria de rapoarte anuale realizate de cele două organizaţii, primul astfel de raport fiind din 2006. Dacă în 2006 şi 2007 realizau topul celor mai poluate locuri din lume iar în anii următori realizau topul celor mai grave probleme de poluare toxică, studiul din 2014 este puţin mai optimist, este realizat un top cu 10 din ţările unde se lupta cu success împotriva poluării toxice, în lista de mai jos acestea fiind listate în funcţie de regiune.

 

85bedad931ac1f495ae726a2fd2e4017•       Ghana, Agbogbloshie: incinerarea periculoasă a deşeurilor electronice a fost înlocuită cu reciclarea asistată mecanic

Reciclarea deşeurilor electronice este o sursă importantă de venit pentru localnicii din Agbogbloshie, o suburbie a oraşului Accra, capitală Ghanei. Localnicii ard plasticul sau demontează cu mâinile goale produse electronice uzate, importate în special din Europa, proces care este dăunător atât pentru mediu, cât şi pentru sănătatea muncitorilor. Acum, cu ajutorul unor maşini, metalele sunt extrase într-un mod mai sigur şi mai eficient.

 

28ba9a03baa13677637a1ded2e232dfb•      Senegal, Thiaroye Sur Mer: înlocuirea obiceiului letal de reciclare a plumbului din baterii cu grădini hidroponice profitabile

Intoxicarea acută cu plumb, o afecţiune rară care necesită o expunere prelungită de zi cu zi la plumb, a luat vieţile a 18 de copii mici din Ngagne Diaw, în interval de câteva luni. Femeile din comunitate, spărgeau baterii plumb-acid uzate şi topeau plumbul din ele pentru a îl extrage şi revinde. Fumul şi praful generate de procesul de topire au contaminat comunitatea, ducând la moartea unor copii şi afectarea stării de sănătate a altora. Partenerii şi finanţatorii proiectului, împreună cu guvernul senegalez, au decontaminat satul de plumbul, atât de toxic şi au instruit femeile în agricultura hidroponică, oferindu-le o alternativă sănătoasă că şi loc de muncă.

 

52401f12fb7cca3a1795cacf14183c3a•       Peru: noi legi împortiva poluării solului şi propuneri de remediere

Peru este un stat minier. Este unul dintre principalii producători de aur, argint, cupru şi chiar ulei, la nivel global. Timp de decenii aceste, au existat foarte puţine reglementări de mediu în aceste industrii extractive, rezultând mii de locuri contaminate. Peru începe să ia măsurile necesare pentru a se asigura că exploatarea resurselor nu lasă o moştenire toxică ireparabilă, mediului şi peruanilor. Recent, în Peru, guvernul a introdus printre primele standarde ale calităţii solului, între ţările din America Latină. Aceste standarde reglementează nivelul de emisii toxice rezultate din industriile extractive şi oferă un cadru legal pentru a se începe depoluarea locurilor contaminate.

 

d7508c50f3c145a3f1a34a0f24128d9d•       Uruguay, Montevideo: decontaminarea zonelor poluate cu deşeuri electronice, astfel încât să nu fie necesară relocarea polulaţiei

Localnicii cu venituri mici din Montevideo, incinerează deşeuri electronice şi cabluri electrice, pentru a obţine şi vinde cupru. Prin arderea deşeurilor electronice, cunoscute şi sub denumirea de “e-deşeuri”, localnicii au creat în comunitate zone în care nivelul de contaminare cu metale grele şi alte toxine este atât de înalt, încât devenise periculos pentru sănătatea oamenilor. Global Alliance on Health and Pollutionîmpreună cu reprezentanţi ai oraşului Montevideo au colaborat pentru identificarea şi remedierea câtorva dintre zonele cu cele mai ridicate nivele de toxicitate din oraş.

 

ff5d5cf465d4c6b1197f451c3ff93e85•      Mexico, Mexico City: transformarea unei rafinării de petrol contaminate într-un parc, de care se bucură peste un milion de vizitatori pe an

O rafinărie din centrul capitalei Mexicului a eliminat în aer plumb, benzen şi alte metale grele timp de 58 de ani, fiind şi acesta unul din factorii pentru care în trecut oraşul era considerat “cel mai poluat oraş din lume”. Pământul rafinăriei conţinea toxine până la câţiva metri sub suprafaţă, iar apa din subteran era la rândul ei contaminată. Guvernul din Mexic, cu sprijin din partea unor universitati şi instituţii din industria petrolieră, au reabilitat cu succes zona. Astăzi, pe locul fostei rafinării, găsim unul dintre cele mai iubite parcuri din Mexico City.

 

d19fa5a3a213c7474b5886a0664a760e•      Indonesia, Cinangka: decontaminarea terenului de fotbal care era plasat pe locul unde fusese un depozit ilegal de baterii de plumb, reducând dramatic expunerea copiilor la deşeuri periculoase

Localnicii demontau baterii auto în curtea caselor, topeau plumbul şi aruncau resturile în diferite locuri. Nivelul de contaminare al solului pe care se află terenul local de fotbal, era de 500 de ori mai ridicat faţă de limita maximă admisă pentru zonele rezidenţiale, valoarea limita admisă fiind de 400ppm. În urma unui proiect încheiat în aprilie 2014, pământul poluat a fost încapsulat, astfel fiind prevenită împrăştierea materialelor toxice. Acum, copii pot folosi terenul în condiţii mai sigure. Prin acest proiect pilot s-a dovedit fezabilitatea şi renatbilitatea metodei de curaţare a solului, deschizându-se calea spre intervenţii similare în alte aşezări.

 

7097e70bbe2b28a4a24c79231faa5b1d•       Philippines, sistemul de rauri din orasele Marilao, Meycauayan si Obando: Curăţarea folosind sisteme de filtrare cu zeolit şi probiotice

Un centru major pentru acvacultură, sistemul de râuri din oraşele Marilao, Meycauayan şi Obando este de asemenea foarte poluat de apă reziduală netratată, rezultată în urmă proceselor de reciclare a bateriilor uzate, rafinare a metalelor preţioase, tăbăcire a pielii etc. Probele de apă prelevate indică un nivel îngrijorător de cadmiu, cupru şi plumb. Un proiect de patru ani sponsorizat de HSBC şi realizat de Institutul Blacksmith, în cadrul proiectului “Pure Earth” este testarea unui sistem inovativ de filtrare a apei în lacuri, îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii apei, instruirea pescarilor pentru a îi implica în procesul de curăţare, informarea şi educarea comunităţii.

 

a4b32dbb91d948214156f3edb14c158f•       Vietnam, Dong Mai: înlăturarea intoxicaţiei cu plumb dintr-un sat contaminat pentru doar 20$ de persoană

În trecut oamenii din Dong Mai se ocupau cu mestesugăritul, dar în ultimele decenii aceştia s-au îndreptat din ce în ce mai mult înspre reciclarea bateriilor şi topirea plumbului. Cei 2600 locuitori au plătit un preţ prea mare pentru această activitate toxică, în comunitatea lor înregistrându-se un nivel ridicat de boli respiratorii şi boli psihice.

Proiectul de curăţare a demarat lent datorită bugetului limitat, însă autorităţile locale au fost convinse să se implice în decontaminarea satului. În mai puţin de un an, nivelul de plumb din sângele locuitorilor a scăzut cu 30% şi este într-o continuă scădere, bugetul întregului proiect fiind de 60.000$, suma care include pe lângă curăţarea propriu-zisă şi realizarea materialelor educaţionale şi testarea localnicilor.

 

c2d95d62451011d02f4b8594fea5b085•      Fostul URSS, Siberia, regiunea Tomsk: Identificarea a sute de mii de tone de pesticide vechi, dar încă toxice

După prăbuşirea URSS sute de mii de tone de pesticide toxice precum DDT, lindan şi alte pesticide organoclorurate, au fost îngropate în diferite zone sau uitate în mii de depozite abandonate din zona, fără a se ţine o evidenţă a acestora. În ultimii douăzeci de ani, pesticidele au eliminat toxine în apele din apropiere şi în sol. Un parteneriat larg, între un număr mare de organizaţii şi asociaţii colaborează cu un grup local de experţi din Siberia pentru a identifica aceste locuri toxice, astfel încât să poată fi decontaminate. Procesul de curăţare propriu-zisă este planificat pentru 2015. În lume, există numeroase astfel de locuri în care sunt stocate pesticide, acţiunea din Tomsk fiind un exemplu de soluţie fezabilă şi eficientă din punct de vedere al costurilor pentru identificarea şi eliminarea acestor substanţe toxice.

 

01e4479d7567732447ea81c3b51b51e7•       Kirghistan, Mailuu-Suu: instalarea filtrelor de apă îmbunătăţeşte calitatea vieţii localnicilor, în timp ce copiii sunt implicaţi într-o campanie educaţională

Minele de uraniu, desfiinţate după căderea URSSului, au lăsat o moştenire periculoasă în oraşul Mailuu-Suu; acesta fiind doar una din multe comunităţi similare din regiune. Metalele grele şi radionuclizii din cele 23 de bazine de decantare, aflate în apropiere, au migrat în sistemul de apă al oraşului. Unul din cinci adolescenţi prezenţa tulburări ale sistemului imunitar. A fost implementat un proiect care viza reducerea expunerii localnicilor la aceste substanţe dăunătoare prin instalarea filtrelor de apă în şcoli şi grădiniţe, măsurarea nivelul de radiaţii în case iar unde era cazul au instalarea de scuturi împotriva radiaţii, doar în cazuri extreme, locuitorii fiind relocaţi. În plus, cei care se încadrau în grupe cu grad înalt de risc, îndeosebi copiii şi adolescenţii au fost testaţi şi populaţia a fost educată asupra riscurilor legate de bazinele de decantare.

Probele de apă prelevate din şcolile unde au fost instalate filtre indică un conţinut de uraniu cu 48%-65% mai mic decât înainte. Analizele de sânge efectuate adolescenţilor, la 40 de zile după instalarea filtrelor de apă indică, de asemenea, o îmbunătăţire semnificativă. Cu toate acestea, extinderea acestor eforturi este în prezent blocată din cauza lipsei de fonduri.

 

Lista proiectelor implementate cu succes este lungă, marea majoritate a acestora fiind implementate în ţări din lumea a treia. În prezent, pe lista sunt şi o serie de proiecte în zone poluate din Europa de Vest şi Asia Centrală. Copşa Mică, cunoscut că fiind cel mai poluat oraş din Europa în anii ‘90, şi-a făcut loc pe această lista, alături de aproape 30 de oraşe din Rusia.

 

Cele 10 poveşti de succes menţionate sunt un exemplu care dovedesc că în ciuda tuturor obstacolelor şi resurselor materiale limitate, lucrând împreună putem îmbunătăţi calitatea vieţii şi mediului, chiar şi în cele mai poluate locuri.
Surse articol: sursa 1, sursa 2, sursa 3

 
Realizat de: Catalina Boboc

de Redactie LDIR - February 10, 2015

Animalele sălbatice din Delta Dunării, ucise pentru „optimizarea speciilor de interes cinegetic“

imagineLocalnicii au reclamat înmulțirea alarmantă a mistreților, șacalilor și vulpilor. În cele din urmă, autoritățile au decis să acționeze, primind și un aviz favorabil de la Academia Română.

Ministerul Mediului a aprobat o serie de vânători controlate în Delta Dunării, pentru a reduce numărul în creștere de animale sălbatice. Locuitorii au atras atenția că înmulțirea acestora în arealele protejate reprezintă un pericol. ”Oamenii mi-au spus că în ultima perioadă numărul animalelor este în continuă creștere și că le este frică pentru viața și sănătatea lor. De asemenea, autoritățile locale din zonele umede ale Rezervației Biosferei Delta Dunării au atras atenția că animalele amintite provoacă numeroase distrugeri ale culturilor agricole și, de asemenea, pagube importante în gospodăriile populației”, spune deputatul de Tulcea Neviser Zaharcu, într-o interpelare adresată Ministerului Mediului.

Vânătoarea în Delta Dunării a fost interzisă în urmă cu trei ani. Pe de altă parte însă, un document emis de Consiliul Județean Tulcea, intrat în vigoare înaintea Legii 136/ 2011, stipulează că este permisă vânătoarea rațional reglementată în Delta Dunării, ca fiind o activitate tradițională în zonă. De altfel, pe marginea celor două documente au existat unele controverse, având în vedere că Administrația Rezervației Biosferei ”Delta Dunării” nu a fost de acord cu acest concept de vânătoare rațională efectuată în Deltă.

În răspunsul primit la interpelare, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, a precizat că, urmare a adreselor primite în repetate rânduri de la agenți economici, primăriile localităților Ceatalchioi, Maliuc și Chilia Veche și de la populația locală, privind pagubele produse în culturile agricole de speciile de interes cinegetic porcii mistreți, șacal și vulpe din zona Ceatalchioi, Pardina-Chilia Veche județul Tulcea, instituția a întreprins toate demersurile necesare obținerii unui acord de desfășurare a unor campanii scurte de vânătoare. ”În acest sens, a continuat ministrul Mediului, s-a obținut avizul favorabil de la Academia Română, pentru desfășurarea a două acțiuni de vânătoare în vederea optimizării speciilor de interes cinegetic șacal, vulpe, mistreț, ce produc daune în culturile agricole și în gospodăriile locale. Pentru optimizarea speciilor de interes cinegetic în sezonul în 2014-2015, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a întocmit un plan de acțiune prin care s-a stabilit să desfășoare două acțiuni de vânătoare pe teritoriul RBDD, pentru fondurile de vânătoare gestionate de Romsilva, pentru perioada decembrie 2014-februarie 2015. În perioada 15 ianuarie-15 februarie 2015 are loc vânătoare specializată la speciile mistreț, șacal și vulpe.

Mistreții ajung la căminele de copii și la aziluri

Ministrul Mediului spune că vânătoarea se desfășoară doar pe 15 fonduri de vânătoare gestionate de ROMSILVA, în cooperare și sub coordonarea Direcției Silvice Tulcea. Este interzisă participarea la aceste acțiuni a vânătorilor sportivi autorizați, acțiunea având un rol clar de optimizare a speciilor de interes cinegetic. Capturile de șacal și vulpe vor fi predate imediat la DSVSA Tulcea pentru probe de rabie. Capturile de mistreț vor fi depozitate într-un spațiu special amenajat la Frigorifer Tulcea, iar după prelevarea probelor pentru pestă porcină și trichineloză exemplarele apte pentru consum vor fi distribuite la cămine de copii și aziluri de bătrâni în scop caritabil.

Sursa Articol: Romania Libera

de oana.grigore - February 4, 2015

România recuperează de două ori și jumătate mai puțină energie din deșeuri incinerate decât media UE

Categoria Noutati

trash bin, isolated on whiteRomânia încinerează, în medie, 1,5 milioane tone de deşeuri cu scopul de a recupera energie, ceea ce înseamnă 75 de kilograme pe cap de locuitor, de peste 2 ori şi jumătate mai puţin decât media UE-28, care se situează la 195 kilograme pe cap de locuitor, arată un raport privind gestionarea deşeurilor municipale în România, publicat în cadrul campaniei „Generation Awake”, de către Agenţia Europeană de Mediu.

Incinerarea deşeurilor reprezintă o practică larg întâlnită în ţările dezvoltate, folosite de mai multe municipalităţi pentru a produce electricitate, apă caldă sau pentru încălzirea clădirilor și este unul dintre subiectele principale de discuție în cadrul campaniei “Generation Awake”, dar și a strategiei de mediu inițiată de Uniunea Europeană.

Standardele de mediu ale Uniunii Europene presupun valori limită pentru emisiile provenite de la instalaţiile de incinerare şi co-incinerare şi, de asemenea, impun praguri de eficienţă energetică. Politiciile Uniunii urmăresc reciclarea şi recuperarea cât mai bună a deşeurilor, astfel încât acestea să reprezinte o materie primă pentru producerea de noi produse.

Reciclarea deşeurilor municipale continuă să înregistreze o rată scăzută, unul dintre principalele motive pentru aceasta fiind nevoia de investiţii importante în infrastructura pentru îmbunătăţirea acestei performanţe.

Potrivit legislaţiei europene, autorităţile locale trebuie să asigure populaţiei colectarea selectivă cel puţin a hârtiei, metalelor, plasticului şi sticlei, iar până în 2020 trebuie atinsă ţinta de 50% din pregătirile pentru reutilizare şi reciclare. România se află în acest moment pe locul al şaselea în funcţie de deşeurile produse pe cap de locuitor în UE, fiind surclasată de Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia.

de oana.grigore - February 2, 2015

Bere in carton biodegradabil: Carlsberg

Categoria Noutati

Carlsberg

Producătorul de bere danez Carlsberg a dezvoltat primul ambalaj 100% biodegradabil pentru a îmbutelia băuturi, informează Business Magazin. Prezentat sub denumirea comercială “Green Fiber Bottle”, ambalajul este fabricat din fibră celulozică similară materialului din care sunt produse ambalajele pentru electrocasnice şi cofrajele pentru ouă şi cântăreşte “mult mai puţin” faţă de sticlă, potrivit directorului de ambalaje al companiei, Håkon Langen, citat de Quartz.

Iniţiativa a fost prezentată la Davos, Elveţia, în cadrul World Economic Forum şi primită cu mare încredere de participanţi.

Danezii au lucrat la noul ambalaj cu specialiştii în ambalaje ai ecoXpac, o fundaţie specializată în inovaţie, şi cu universitatea tehnică din Copenhaga, cu scopul de a lansa produsul pe piaţă în următorii trei ani. Aceştia promit un ambalaj opac care nu se va putea sparge şi va avea un aspect vizual de fibră lemnoasă.

Sticlelele Carsberg vor fi 100% biodegradabile, inclusiv dopul, şi vor fi turnate într-o structură unitară, putând fi reciclate ulterior precum ziarele sau cartoanele. Eventualele ambalaje aruncate întâmplător de către clienţi se vor descompune natural.

Sursa: Business Magazin / Carlsberg Grup

de oana.grigore - January 27, 2015

Cea mai mare miscare sociala – dupa revista SRM

Categoria Noutati

Asa arata cea mai miscare sociala din Romania – Let’s Do It, Romania! – in cifre, la aniversarea a 5 ani de existenta.

img-Z02121223-0001

de oana.grigore - December 3, 2014

Un român generează peste 10 tone deșeuri în fiecare an, peste dublul mediei în UE

Categoria Noutati

- Anual, cantitatea totală de deșeuri generate la nivelul României este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Doar cinci alte țări au produs mai multe deșeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia și Suedia

- 96 % dintre europeni consideră că este important ca Europa să își utilizeze resursele mai eficient

- La nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa și SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică

- Risipa alimentară este tema principală a inițiativei “Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deșeurilor”, susținută de Comisia Europeană și desfășurată sub sloganul„Haideți să hrănim stomacul, nu coșul de gunoi!”

Risipa alimentară constituie o problemă serioasă, media la nivel de gospodărie în vestul Europei, fiind de aproximativ 25% din totalul alimentelor cumpărate. Această risipă se traduce prin irosirea resurselor naturale utilizate pentru producția alimentelor respective, precum apă, energie, sol. Se estimează că, la nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa și SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică.

Pentru a sprijini eforturile de reducere a risipei alimentare, Comisia Europeană organizează din 2009, Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deșeurilor (EWWR),care anul acesta are loc în perioada 22-30 noiembrie. Axată în special pe deșeurile alimentare, inițiativa va înlesni autorităților publice, entităților private, școlilor și cetățenilor aflați în căutarea unui trai mai ecologic și mai inteligent, derularea a peste 9 000 de acțiuni.

Cum poți reduce risipa alimentară?
În cadrul campaniei au fost dezvoltate o serie de instrumente pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la costurile risipei alimentare și la combaterea acesteia. Acestea sunt disponibile în limba engleză sub forma unor fișe informative care conțin sfaturi referitoare la modul în care poate fi evitată risipa alimentară, la posibilitățile de a găti folosind resturile alimentare, precum și la deprinderea compostării resturilor. Gospodăriile și întreprinderile pot încerca totodată să utilizeze calculatorul risipei alimentare, un instrument inovator care arată costurile acestei risipe.

„Haideți să hrănim stomacul, nu coșul de gunoi!”

Comisarul european pentru mediu și pescuit, Karmenu Vella, și-a exprimat sprijinul pentru această inițiativă, cofinanțată prin programul Life al UE. Deoarece risipa alimentară constituie o problemă serioasă, în acest an, accentul este pus tocmai pe modalitățile de stopare a risipei alimentare. Sloganului campaniei, „Haideți să hrănim stomacul, nu coșul de gunoi!”, invita utilizatorii de internet să acceseze pagina de web www.ewwr.eu pentru a afla ce pot face în sprijinul trecerii la o economie circulară – o economie în care produsele sunt concepute din start spre a fi reutilizate, reparate, refabricate și reciclate, mai degrabă decât incinerate sau depozitate în gropi de deșeuri, o economie în care deșeurile devin o resursă.
Anual, cantitatea totală de deșeuri generate la nivelul României este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Doar cinci alte țări au produs mai multe deșeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia și Suedia.

Conform sondajului paneuropean Eurobarometru, derulat în decembrie 2013, 96% dintre europeni consideră că este important ca Europa să își utilizeze resursele mai eficient, iar 86% dintre acestia consideră că o utilizare mai eficientă a resurselor ar fi benefică pentru calitatea vieții din țara lor.

Despre Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deșeurilor

Lansată în anul 2009, Săptămâna europeană pentru reducerea deșeurilor s-a bucurat de un succes uriaș în întreaga Europă, în cadrul acesteia fiind implementate peste 25 000 de acțiuni de comunicare în 28 de țări. Coordonat de Asociația Orașelor și Regiunilor pentru Reciclare și Gestionare Durabilă a Resurselor (ACR+), evenimentul face parte dintr-un efort paneuropean mai amplu de reducere a deșeurilor și de îmbunătățire a gestionării acestora.

O altă inițiativă paneuropeană de creștere a gradului de conștientizare este reprezentată de campania „Generation Awake”, care promovează utilizarea durabilă a resurselor naturale și încurajează perceperea „deșeurilor” ca fiind o resursă valoroasă. Această inițiativă pune la dispoziție o serie de instrumente online, printre care un site web multilingv, un Ghid pentru consum, o pagină de Facebook și clipuri video. Între acestea din urmă, cel mai recent a înregistrat peste șase milioane de vizualizări, fiind răsplătit recent cu un Delfin de Aur la cea de-a 5-a ediție a Premiilor Cannes Corporate Media & TV 2014.

de oana.grigore - November 21, 2014

Romania risca sa blocheze reducerea consumului de pungi de plastic în Europa

  10811645_10152862338308764_222417036_n                                             

Reteaua Zero Waste Romania, Let’s Do It, Romania, Coalitia pentru Mediu din Romania, alaturi de peste 70 de organizatii neguvernamentale solicita ministrului Mediului Korodi Atilla, printr-o scrisoare deschisa transmisa astazi sa sustina propunerea Parlamentului European de reducere drastica a consumului de pungi de plastic de unica folosinta cu 80%, pana în 2019 si interzicerea pungilor de plastic oxodegradabile.

In scrisoarea deschisa se prezinta pericolul iminent al anularii propunerii Parlamentului European, precum si consecintele acestui fapt. Totodata, este descrisa situatia grava în care se afla Romania din acest punct de vedere, precum si argumente la nivel global in favoarea eliminarii pungilor de plastic nebiodegradabile. Nu sunt uitate nici exemple de succes ale unor state care au interzis utilizarea pungilor de plastic de unica folosintainca din 2007.

In ciuda unui sprijin popular puternic in întreaga Uniune Europeană pentru reducerea deseurilor din pungi de plastic[1], totusi surse din Bruxelles pozitioneaza Romania alaturi de o minoritate de state membre ale UE, care blocheaza propunerea Parlamentului European pentru reducerea utilizării pungilor de plastic de unicafolosinta. Avand in vedere ca discutiile se aflain etapa finala, in cazul in care negocierile care vor avea loc vineri, 14 Noiembrie, intre Parlamentul European, Comisia Europeanasi Consiliul de Ministri nu vor duce la niciun rezultat concret, propunerea risca sa fie anulata.

 

Un grup restrans de tari din cadrul Consiliului, nou acceptate în UE, persistain a arata un dispret total fata de consecințele majore ale poluarii mediului cu pungi de plastic. Refuzul acestui grup minoritar de state membre UE de a adopta oricare dintre propunerile progresiste propuse de către Parlament contribuie la impasul în negocierile dintre Consiliul de Ministri al UE, Comisia Europeanasi Parlamentul European “a declarat Piotr Barczak, Policy Office, European Environmental Bureau.

In Romania, conform Fondului de Mediu,cantitatea de pungi de plastic comercializate în 2010 a fost dubla comparativ cu anul 2009 si este in continua crestere, pe fondul dezvoltarii marilor retaileri. Fiecare european foloseste in medie circa 500 de pungi de plastic anual, dintre care 92% sunt de unica folosinta. Mai mult, dintre cele 100 de miliarde de pungi de plastic utilizate anual în Europa doar 6,6% sunt reciclate.

 

Romania e sufocata de cantitatea imensa de pungi de plastic care acopera atat vai de rauri, cat si campuri intregi, cu impact asupra faunei, florei si sanatatii cetatenilor, fapt ce justifica sprijinul masiv fata de propunerea Parlamentului European. Semnatarii scrisorii deschise sunt organizatii neguvernamentale cu arie de activitate diversa precum protecţia mediului, protectia animalelor, organizatii civice, studentesti si de tineret.

[1] 92% of Europeans agree that measures should be taken to reduce single plastic bag use. See European Commission press release: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-11-580_en.htm , 30th June 2014.

 

 

Scrisoare Deschisa catre ministrul Mediului Korodi Attila

 

Let’s Do It, Romania!

de Emilian Baranceanu - November 11, 2014

Let’s Do It, Corporate! – Interviu cu Raluca Istrate, Sustainability Manager Mega Image – Delhaize Group

Categoria Noutati

IMG_3447• Ce parere aveti despre idea pe care o promoveaza Let’s Do It, Romania! si de ce v-ati implicat in proiect?
Ideea Let’s Do It, Romania!, asa cum o intelegem noi, este despre ecologizare, un principiu pe care Mega Image il sustine prin diverse actiuni proprii, atat interne, adresate angajatilor, cat si externe. Acesta este, de altfel, motivul pentru care am ales sa ne implicam: credem in responsabilitatea fiecaruia, atat la nivel personal, cat si la nivel corporate, de a pastra un mediu inconjurator curat.



• Cum ati convins angajatii sa se implice in proiect?
Pentru a ne implica angajatii in proiectele de ecologizare facem apel la nevoia fiecaruia dintre noi, umana, de a trai intr-un mediu curat, fie ca vorbim despre outdoor, fie ca vorbim despre mediul de lucru sau spatiul locativ personal. Sanatatea noastra depinde de aerul pe care il respiram, de mancarea pe care o consumam. Actiunile Mega Image sustin un stil de viata sanatos, din toate punctele de vedere iar angajatii nostri cred, la randul lor, cu tarie, in acest principiu.



• Au devenit angajatii mai responsabili dupa participarea la aceasta campanie? Si-au schimbat in vreun fel atitudinea fata de mediul inconjurator?
Desigur. Este normal ca, dupa o zi de ecologizare, sa fii si mai atent cum gestionezi resturile menajere pe care le generezi, sa cauti cu insistenta si rabdare un cos de gunoi unde sa le arunci, deoarece nu iti place sa vezi, la randul tau, gunoi pe jos, aruncat de alti concetateni.
Responsabilitatea intrinseca pe care participantii o au deja (si care i-a indemnat, de la inceput, sa participe la o astfel de actiune in mod voluntar) este intarita de multumirea lucrului bine facut, a gestului nobil adresat naturii, in semn de recunostinta pentru tot ceea ce ne ofera.



IMG_3466• Care este strategia companiei de implicare sociala? Dar pentru protectia mediului in urmatorii ani?
Strategia Mega Image de implicare sociala este una foarte consistenta si cuprinde o serie de obiective notabile. De asemenea, strategia de Sustenabilitate a companiei cuprinde si componenta de « environment », pe care o sustinem prin o multime de actiuni vizibile: de la proiectul « 100% Energie Verde. Mega Verde pentru Tine ! », pana la implicarea in actiuni de reimpadurire sau colectare selectiva a deseurilor si reciclarea acestora.

De exemplu, prin proiectul „100% Energie Verde” am reusit sa ne atingem obiectivul de a crește la maximum procentul de energie verde utilizat, astfel ca folosim 100% energie verde in toate magazinele noastre din București și Ilfov.
Pe de alta parte, prin proiectul „Centre de reciclare PET”, ne implicam activ inca din 2010 in facilitarea accesului la reciclare prin centre specializate si garantam corectitudinea intregului proces de reciclare selectiva.
Nu in ultimul rand, unul dintre proiectele foarte importante pentru noi este “Fondul Mega Image pentru Comunitate” adresat locuitorilor și organizațiilor bucureștene, derulat impreuna cu Fundația Comunitară București. Fondul oferă finanțări pentru proiecte din diverse domenii, care reactivează spiritul de comunitate al locuitorilor din Bucuresti si Ilfov.

de oana.grigore - November 6, 2014

Let’s Do It, Corporate! – Interviu cu Andreea Rada, Marketing and Communication Specialist Global Remote Services

Categoria Noutati

DSC_0162 Ce parere aveti despre idea pe care o promoveaza Let’s Do It, Romania! si de ce v-ati implicat in proiect?
Este o idee admirabila si ne-am implicat in proiect pentru ca dorim sa sustinem cat de activ putem astfel de idei. Sunt foarte multe zone din Romania care necesita o atentie suplimentara si este extraordinar sa poti ajuta oricat de putin.



• Cum ati convins angajatii sa se implice in proiect?
Nu i-am convins, ei ne-au convins pe noi sa participam, noi doar le-am propus si ei s-au aratat doritori. Ei deja asteapta editia de anul viitor unde speram sa fim intr-un numar si mai mare.



• Au devenit angajatii mai responsabili dupa participarea la aceasta campanie? Si-au schimbat in vreun fel atitudinea fata de mediul inconjurator?
Majoritatea celor care au participat la acest proiect erau deja responsabili cu privire la mediul inconjurator. De fapt pot spune cu siguranta ca toti angajatii Global Remote Services au cei « 7 ani de acasa » si nu au nevoie de indicatii suplimentare din punctul acesta de vedere.



• Care este strategia companiei de implicare sociala? Dar pentru protectia mediului in urmatorii ani?
In ultimii ani compania s-a implicat in diverse proiecte sociale dar a ales sa nu le faca publice. Vom participa in continuare la astfel de evenimente si vom decide daca vom vorbi sau nu despre fiecare, in functie de natura lor. Strategia de implicare sociala nu este in totalitate definitivata asa ca ar fi prematur sa o expunem acum. Ce este sigur la momentul actual este ca avem o echipa formata din oameni cu suflet mare si care vor face tot ce se poate pentru a ajuta alti oameni.

de oana.grigore - November 5, 2014

Let’s Do It, Corporate! – Interviu cu Simona Popi, PR Manager Bergenbier S.A.

Categoria Noutati

DSC_0403• Ce parere aveti despre idea pe care o promoveaza Let’s Do It, Romania! si de ce v-ati implicat in proiect?
In primul rand, ne bucuram foarte mult ca ne-am putut implica in acest proiect. Aveti o sarcina grea, dificil de realizat deoarece gradul de responsabilitate sociala este considerabil scazut in societatea noastra, iar realitatea de care ne-am lovit demonstreaza acest lucru. Am gasit saci intregi de materiale de constructii aruncati pur si simplu, munti de gunoaie lasate in urma de cei care vin la gratare si mobila veche, abandonata si ruginita care reprezinta, printre altele, si un pericol pentru copiii care isi insotesc parintii la iesiri. Este socant sa constientizezi ca exista astfel de persoane care fara nicio urma de remuscare pot sa arunce kilograme de deseuri fara sa se gandeasca la viitorul lor, la exemplul pe care il seteaza sau la mesajul pe care il lasa in urma.



Astfel, alegi sa mergi intr-un loc frumos si linistit cu familia pentru a te relaxa si te trezesti inconjurat de gunoaie. Pana la urma afecteaza sanatatea noastra, a tuturor. Partea cu adevarat trista este ca am reusit sa acoperim doar o particica din cat trebuie facut. Suntem insa bucurosi ca am reusit sa ajutam, chiar si cu atat, si, mai ales, ca am constientizat nevoia care exista in Romania pentru mai multa implicare in tot ceea ce inseamna protejarea mediului inconjurator. Vom avea in vedere aceste aspecte, iar pe viitor ne vom implica mult mai activ in astfel de initiative. Ideea ne-a placut foarte mult de la inceput si o consideram deosebit de utila si necesara si, de aceea, o vom sustine in continuare. Actiunea, in sine, a fost bittersweet.



Bergenbier si-a insusit si promoveaza in mai multe medii programe de constientizare si responsabilizare sociala si pentru mediul inconjurator. Pornind de la programul de reciclare si colectare selectiva pe care il desfasuram atat la sediul central, cat si la fabrica, si pana la programe complexe de reciclare ecologica pe care le avem pentru fabrica. De aceea, am privit-o ca pe o provocare de diversificare a actiunilor intreprinse de Bergenbier S.A. pentru protejarea mediului inconjurator.



IMG_3349• Cum ati convins angajatii sa se implice in proiect?
Bergenbier se poate mandri cu angajati care aplica si in viata lor personala aceleasi principii eco pe care le promoveaza si Bergenbier SA. De altfel, ei sunt mesagerii nostri pretutindeni. Mai mult, fiecare contribuie individual la cladirea unei comunitati curate si sanatoase.
Asa ca am lansat propunerea catre ei si a fost intampinata cu receptivitate si promptitudine. Din pacate, a fost putin cam din scurt, iar acest lucru a defavorizat participarea lor la aceasta actiune. Dar promitem ca anul viitor vom veni in numar mai mare si mai pregatiti.



• Au devenit angajatii mai responsabili dupa participarea la aceasta campanie? Si-au schimbat in vreun fel atitudinea fata de mediul inconjurator?
Cu siguranta au o perceptie diferita despre stadiul actual de responsabilizare sociala din Romania. La un moment dat, chiar s-a lansat propunerea de a continua munca inceputa in acest proiect, propunere pe care o vom lua serios in considerare. Vom avea grija ca pana anul viitor, fiecare dintre noi sa isi indeplineasca corect si complet particica noastra, datoria noastra, de protejare a mediului inconjurator.



• Care este strategia companiei de implicare sociala? Dar pentru protectia mediului in urmatorii ani?
Avem programe de instruire si constientizare a angajatilor cu privire la protectia mediului. Desfasuram anual proiecte interne prin care masuram amprenta pe care o lasam in urma noastra si analizam ce putem face pentru ca aceasta amprenta sa fie una pozitiva.



Fabrica de la Ploiesti este una dintre cele mai moderne fabrici din Romania si avem o politica de protectia mediului care isi propune sa reduca impactul activitatii fabricii asupra mediului.
Valorificaram toate subprodusele ce rezulta din fabricarea berii : borhotul il dam la hrana animalelor si drojdia de bere, care nu mai poate fi utilizata in proces , o dam spre uscare. Dupa uscare, este folosita ca supliment la hrana animalelor, ca aditiv in nutreturi. Suntem singura fabrica de bere ce face acest lucru, instalatia de uscare fiind a unui contractor (singura instalatie de uscare drojdie din Romania).



Suntem singura companie de bere din tara care recupereaza biogazul din statia de epurare. Biogazul este recuperat si ars in cazan si, astfel, avem o valorificare energetica. Procentul de biogaz din total combustibil ars este de ~5% , ceea ce inseamna o economie de 5% la gaze naturale. Aceasta economie se regaseste si in certificatele de CO2 (emisii de gaze cu efect de sera) pentru ca factorul de emisie al biogazului este 0.
Avem un procent de reciclare a deseurilor din fabrica de 98%, iar in strategia de sustenabilitate pentru anul 2020 ne-am propus sa nu mai trimitem la groapa de gunoi niciun deseu si sa avem o valorificare de 100 %.

de oana.grigore - November 3, 2014

Let’s Do It, Corporate! – Interviu cu Magda Lazar, Genpact Bucharest CSR Coordinator si Tania Munteanu, Europe CSR Lead

Categoria Noutati

eCe parere aveti despre idea pe care o promoveaza Let’s Do It, Romania! si de ce v-ati implicat in proiect?
Prin platforma europeana de CSR, Genpact isi propune sa acopere o gama cat mai larga de evenimente, pornind de la campaniile care vizeaza mediul inconjurator si pana la cele indreptate catre problemele sociale. Let’s Do It, Romania! a insemnat pentru noi mai mult decat un proiect de ecologizare, menit sa sprijine atitudinea responsabila eco a angajatilor nostri, transformandu-se intr-un altfel de teambuilding.



Cum ati convins angajatii sa se implice in proiect?
Platforma si calendarul CSR sunt foarte variate, iar colegii nostri au libertatea de a alege campaniile in care doresc sa se implice. Suntem la a treia participare LDIR si echipa noastra de voluntari s-a format conform asteptarilor, fiind un eveniment deja planificat pentru acest an.



e'Au devenit angajatii mai responsabili dupa participarea la aceasta campanie? Si-au schimbat in vreun fel atitudinea fata de mediul inconjurator?
Cantitatea impresionanta de deseuri stranse, precum si diferenta dintre peisajul pe care l-am intampinat initial si cel pe care l-am lasat in urma reprezinta doua aspecte care cu siguranta au schimbat atitudinea participantilor fata de reciclare. Un astfel de eveniment nu poate trece fara urmari, intrucat a intarit respectul fata de natura si de mediul inconjurator. Concluzia in urma unei astfel de actiuni este ca suntem toti responsabili de mediul in care traim.



Care este strategia companiei de implicare sociala? Dar pentru protectia mediului in urmatorii ani?
Pe masură ce crestem ca si companie, valorificam energia și talentul angajaților nostri, pentru a contribui la dezvoltarea economică, socială și de mediu a comunitatii in care traim si lucram. Platforma noastra de CSR se bazeaza pe patru piloni, prin care incercam sa construim o cultura definitorie: Incluziune, Sanatate, Mediu si Educatie, o atentie speciala avand educarea pentru angajare. Campaniile de Mediu demarate de noi, includ celebrarea la nivel global a World Water Day & Earth Day, campanii de renovare a diverse gradinite, institutii, scoli si centre de plasament, reimpadurirea zonelor desemnate de primarii, campanii Fair Trade si, desigur, LDIR pentru urmatorii ani.

de oana.grigore - October 30, 2014

Let’s Do It, Corporate! – Interviu cu Mihaela-Luciana Petroiu, Coordonator CSR Hewlett-Packard Global E-Business Center

Categoria Noutati

10403530_815212998499772_2997099703695147234_nCe parere aveti despre ideea pe care o promoveaza Let’s Do It, Romania! si de ce v-ati implicat in proiect?
Salutam cu admiratie si respect initiativa “Let’s Do It, Corporate” si suntem tare bucurosi sa ne alaturam fortele pentru cea mai mare campanie de implicare sociala, la nivel de coporatii, din Romania. Grija fata de mediu este o preocupare, o valuare definitorie pentru cultura noastra organizational si speram ca participarea noastra sa sustina obiectivul de responsabilizare sociala si sa contribuie la educatia ecologica prin astfel de actiuni de ecologizare.



Cum ati convins angajatii sa se implice in proiect?
Majoritatea participantilor sunt familiari cu Let’s Do It, Romania! astfel incat in momentul in care am transmis invitatia catre colegi, raspunsul lor a venit imediat. In HP GeBOC, centrul de servicii pentru afaceri al Hewlett-Packard in Romania, CSR-ul (corporate social responsibility) este o initiativa condusa exclusiv de angajati, in regim de voluntariat si cu sprijinul directorului general. Actiunile acestora au resorturi instrinseci, sunt facute din pasiune si de aceea convingerea este de fapt substituita de dorinta de a avea un impact pozitiv in comunitatea locala. Suntem norocosi.



DSC_0964 Au devenit angajatii mai responsabili dupa participarea la aceasta campanie? Si-au schimbat in vreun fel atitudinea fata de mediul inconjurator?
Ce ne dorim noi este ca creem ambasadori ai conduitei ecologiste si ca prin participarea la acest eveniment colegii nostri sa duca mai departe mesajul Let’s Do It Romania. Credem ca fiecare actiune, cat de mica, genereaza schimbare atat la nivel de individ cat si de societate. In HP investim constant in mentinerea unei culturi in care angajatii au oportunitatea sa desfasoare activitati care corespund valorilor lor personale si sa implicam cat mai multi colegi in construirea armonioasa a comunitatii si dezvoltarea societatii civile.



Care este strategia companiei de implicare sociala? Dar pentru protectia mediului in urmatorii ani?
Desfasuram proiecte de implicare sociala in trei directii: mediu, educatie si cazuri sociale; actiunile noastre graviteaza in jurul acestor directii si in fiecare an adaugam proiecte noi celor care au deja mai multe editii desfasurate. In directia mediu vom investi mai mult in educatie ecologica si reciclare creativa, pe langa campaniile de plantari, ecologizari si actiunile pentru reducerea consumului de apa si diminuarea amprentei de carbon.

de oana.grigore - October 29, 2014

Voluntari americani curăţă plaja din Năvodari

Categoria Noutati

Sambata, 27 septembrie are loc actiunea Let’s Do It, Romania! – curatarea plajei Navodari, eveniment organizat cu ocazia Zilei Internaţionale de Curăţare a Plajelor.


Însărcinatul cu afaceri ad-interim, Dean Thompson, va participa la curăţarea plajei alături de circa 100 de voluntari: angajaţi ai Ambasadei SUA, infanterişti marini şi militari ai Forţelor Terestre ale SUA de la Baza Militară Mihail Kogălniceanu, atât bărbaţi, cât şi femei.


Ziua Internaţională de Curăţare a Plajelor, celebrată anual în data de 20 septembrie, este un avertisment cu privire la gunoaiele aruncate în mări şi oceane. Acestea afectează sănătatea oamenilor, a florei şi faunei, precum şi resursele care depind de sănătatea apelor.


„Curațarea apelor și a plajelor reprezintă o prioritate pentru noi. Ne onorează această acțiune și ne bucurăm de susținerea Ambasadei SUA în România. Dorim să atragem atenția asupra importanței protejării mediului, a apelor și de conservare a acestora. ”a declarat Andrei Coșuleanu – director executiv Let’s Do It, Romania!


10711399_10152750641938764_733757712_n

10613943_10152750641933764_835656965_n

de oana.grigore - September 25, 2014
Articole mai vechi »