Centralele de epurare in bazinul Dunarii sunt de multe ori supradimensionate si nesustenabile – spun auditorii UE

dreamstime_s_27543602

Un raport publicat astazi de catre CEA (Curtea Europeana de Audit) face recomandari importante pentru imbunatatirea eficientei, eficacitatii si sustenabilitatii centralelor de epurare a apelor urbane in bazinul Dunarii. In timp ce contributiile UE au jucat un rol important in ajutorarea Cehiei, Ungariei, Romaniei si Slovaciei pentru a indeplini obiective importante, toate tarile au avut intarzieri in a se conforma cu regulile si in a accesa fondurile UE disponibile. Desi in general centralele epurau apa uzata intr-un mod adecvat, modul in care tratau problema namolului si a revarsarii cauzate de ploaie lasa de dorit. O treime din centrale sunt supradimensionate si posibil nesustenabile.

‘Dunarea este artera vitala a Europei pentru afaceri, calatorii si ecosistem dar este vulnerabila la forme de poluare organica sau de alta natura datorita epurarii ineficiente a apelor’ a comentat Geaorge Pufan, membru CEA responsabil pentru raport.

Auditorii UE au descoperit ca fondurile alocate in perioada 2007-2013 au avut un rol crucial in colectarea apelor uzate si epurarea lor in toate cele patru tari. Cu toate acestea, progresul pe care l-au inregistrat nu a fost corespunzator cu normele UE pentru epurarea apelor. Auditorii au mai adaugat ca tarile au accesat fondurile UE intr-un ritm foarte lent, riscand pierderea finantarii UE sau crearea unei nevoi aditionale de bani proveniti din fondurile nationale.

De asemena au mai descoperit ca in jur de o treime din centrale sunt supradimensionate – chiar si cand sunt luate in considerare viitoare conexiuni ale gospodariilor la sistemul de canalizare – iar performanta centralelor in eventualitatea unei ploi torentiale nu poate fi analizata datorita unei lipse de informatii cuantificate. Auditorii au mai analizat si conformitatea cu directivele nationale si ale UE si au descoperit ca centralele de epurare a apelor uzate tratau problema namolului in mod corespunzator cu exceptia Romaniei si ca in mare parte se conformau cu cererile scurgerilor din permisele de descarcare si a directivei. Mai mult, faptul ca uneori cererile nationale ale scurgerilor erau mai stricte decat cele ale directivelor sugereaza nevoia reviziei directivelor.

Auditorii au concluzionat ca stabilitatea financiara a infrastructurii cofinantate de UE a fost adesea pusa sub semnul intrebarii. In 90% din cazuri, tarifele apelor erau prea scazute. Nu permiteau recuperarea completa a costurilor de catre centrale si erau sub nivelul de 4% din venitul gospodariei. Mai mult, auditorii atrag atentia asupra lipsei de informatie referitoare la detinatorii de infrastructura pentru a permite o intretinere adecvata si eventuala innoire a centralelor.

Bazinul Dunarii este cel mai mare bazin de rauri al Europei, trecand prin 19 tari si fiind vulnerabil la poluare din diferite surse. UE a contribuit cu 7,9 miliarde de euro la proiecte legate de tratamentul apelor in patru State Membre intre anii 2000 – 2006 si 2007 – 2013.

Scopul acestui comunicat de presa este sa ofere principalele mesaje ale raportului special adoptat de catre Curtea Europeana a Auditorilor. Raportul integral se gaseste la www.eco.europa.eu.

Note pentru editori

Rapoartele speciale ale CAE sunt publicate de-a lungul anului si prezinta rezultatele anumitor auditi specifici zonei bugetare UE sau subiecte de administrare.

Acest Raport Special (numarul 2/2015) intitulat “Fonduri UE pentru centralele de Epurare a Apelor Urbane Uzate in bazinul fluviului Dunarii: eforturi necesare pentru ajutorarea Statelor Membre pentru a atinge obiectivele politei UE” a analizat eficienta cheltuielilor efectuate de catre fondul European Regional de Dezvoltare si Fondul de Coeziune pentru epurarea apelor uzate in ajutarea Statelor Membre de a atinge obiectivele politei UE referitoare la apa uzata.

Apa uzata si namolul din canalizare pot afecta calitatea apei si a solului. Ca raspuns la aceasta problema, UE a adoptat directive si a co-finantat construirea sistemelor de colectare si centralelor de epurare a apelor uzate.

Auditorii au verificat implementarea Directivei pentru Epurarea Apelor Uzate Urbane in patru State Membre din bazinul Dunarii: Cehia, Ungaria, Romania si Slovacia. De asemenea au mai examinat si o mostra alcatuita din centrale de epurare pentru a vedea cum tratau apa uzata si namolul din canalizare si pentru a stabili daca aveau potentialul de a fi sustenabile financiar.

Auditorii UE recomanda:

• Comisia ar trebui sa dezvolte cerintele de raportare si Statele Membre ar trebui sa asigure recuzite legale pentru a asigura conexiunea promta a gospodariilor la sistemul public de canalizare.

• Comisia si Statele Membre ar trebui sa stabileasca anumite criterii pentru toate tipurile de utilizare a namolului si sa ia masurile necesare pentru a asigura o monitorizare puternica a poluantilor.

• Comisia ar trebui sa incurajeze Statele Membre sa implementeze o polita responsabila a taxarii apelor uzate cu tarife nu mai scazute de nivelul de accesibilitate de 4% si trebuie luate masuri pentru a asigura ca exista suficiente fonduri disponibile pentru intretinerea si innoirea centralelor.

• Comisia ar trebui dea importanta dimensiunilor centralelor si impreuna cu Statele Membre sa prezinte problema inundarilor cu apa de ploaie, din moment ce acestea pot avea un impact negativ asupra calitatii apei. Operatorii din centrale ar trebui sa profite de oportunitate pentru a face economii la costurile de operatiuni.

• In final, comisia ar trebui sa evalueze cat de adecvate sunt concentrarile limita ale directivei, luand in calcul progresele tehnologice efectuate incepand cu anul 1991 cand a fost adoptata Directiva Apelor Uzate Urbane.

Pentru observatii mai detaliate si recomandari, va rugam sa consultati raportul inegral la pagina www.eca.europa.eu.

Credit photo: dreamstime.com

Apel pentru economie circulară din partea a peste 30 de ONG-uri din Romania

dreamstime_m_2780864
Peste 30 de de organizații non-guvernamentale și grupuri de acțiune, din Romania si diasporă, au solicitat azi europarlamentarilor romani să sustină raportul “Eficiența Resurselor: Tranziția către Economia Circulară (Resource Efficiency: Moving Towards a Circular Economy)[1] elaborat de Sirpa Pietikäinen, Group of the European People’s Party (Christian Democrats), care va fi votat maine, 8 iulie, in plenul Parlamentului European.

Europarlamentarii au fost informați cu privire la oportunitatea majoră si relevanța economiei circulare in reala tranzitie spre sustenabilitate si implicit spre reducerea dependenței față de exploatarea resurselor minerale si energetice neregenerabile, cu impact nefast asupra mediului inconjurator, a sănătății umane și a economiei.

O cercetare recentă pregatită pentru Comisia Europeană sugerează că tranziția spre o economie eficientă a resurselor ar putea crea până la două milioane de locuri de muncă suplimentare în UE, 600 de miliarde de Euro in economii nete pentru cetățenii și întreprinderile din UE, precum și o reducere anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră de 2 % până la 4%. [2]. Acest raport a fost susținut de toate grupurile politice în comisia ENVI, din17 iunie, și a primit sprijin ferm din partea comisiilor de muncă și industrie.

Raportul “Eficiența Resurselor: Tranziția catre Economia Circulară” promovează o viziune economică și ecologică pozitivă pentru Europa și detaliază măsuri concrete pentru a crea condițiile-cadru pentru o tranziție către o economie eficientă a resurselor. Acesta solicită consolidarea unor obiective concrete, la nivel european, cu privire la eficiența resurselor, pentru proiectarea ecologică – ecodesign și responsabilitatea extinsă a producatorului și stimulente pentru repararea, reutilizarea și reciclarea materialelor/produselor. De asemenea, promoveaza achizitiile publice verzi, care reprezintă aproape 20% din PIB-ul UE. [3]

Acțiunea este susținută la nivel european de Federatia European Environmental Network (EEB), care direct si/sau prin intermediul organizațiilor membre a trimis apelul către toți membrii Parlamentului European.

Semanatarii acestui apel sunt: Asociatia ARIN, Asociatia Bankwatch Romania, Asociatia E-JUST, Asociatia ECOTECA, Asociația Ecologistă Floare de Colt, Asociatia D’Avent, Asociatia Euroarmonia, Asociatia pentru Consum Sustenabil, Asociatia Iubim Natura, Asociatia Neuer Weg, Asociația Mai Bine, Asociatia Mai Mult Verde, Asociatia Pro Mediu Timis, Asociatia Romania in Tranzitie, Asociația Start Focus, Aurora Community, Centrul pentru Resurse Civice, Centrul de Politici Publice – Ecopolis, Clubul de Cicloturism Napoca, Environmental and Social Change (ESC), Fundatia Terra mileniul lll, Grupul de Acţiune Local „Ruralis“, Grupul Informal de Acţiune Bistriţa – Tărpiu, Grupul Informal Giroc, Let’s Do It, Romania (Viitorul in Zori), Institutul de Cercetare in Permacultură, Institutul pentru Ecoinovare, Mişcarea „Terra Livre – free earth“, Reteaua Mining Watch Romania si Reteaua Zero Waste Romania.

[1] (2014/2208(INI) Resource efficiency: moving towards a circular economy)
[2] The opportunities to business of improving resource efficiency (2013), AMEC et al.
[3] The report by ENVI committee and opinions by Employment and Industry committees can be consulted here: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&mode=XML&reference=A8-2015- 0215〈uage=EN

LINK Raport Economie Circulara

Credit foto: dreamstime.com

Fii unul dintre cei 6860 de Doeri care ajuta Let`s Do It, Romania! sa mearga mai departe

Dragi Doers,

Stim ca sunteti multi si ca ne-am putut baza intotdeauna pe ajutorul vostru. Acum, avem nevoie de voi pentru a face urmatorul pas cu “Let`s Do It, Romania!”. Acum cateva zile am dat startul primei campanii de crowdfunding pentru o cauza eco din Romania pe Indiegogo.

Vrem sa cream prima aplicatie de mobil si prima platforma care face legatura intre  cetateni   si autoritati si ajuta voluntarii sa raporteze zone cu deseuri usor si rapid. Este un demers curajos, avand in vedere faptul ca in Romania ideea de crowdfunding nu este atat de populara, iar donatiile se strang cu mult efort. Asadar, avem nevoie de ajutorul tau. Daca 6860 dintre voi doneaza cate 5$ aici, putem strange suma pe care ne-o propunem pana pe 20 iunie. N-ar trebui sa fie greu, avand in vedere ca am mobilizat sute de mii de voluntari pentru “Let`s Do It, Romania!”, nu?

De ce avem nevoie de “Let`s Do It!” Mobile App:

Pe scurt, curatarea deseurilor implica momentan doua obstacole:

1. Deseurile sunt raspandite ilegal pe teritoriul tarii si nu avem o harta completa a lor pentru a le curata.

2. Nu exista o procedura usoara pentru tine, ca cetatean, sa raportezi autoritatilor gunoaiele ilegale descoperite.

Aplicatia noastra de mobil te ajuta sa marchezi pe harta oricand, orice deseu intalnit in oras sau in natura. In campaniile “Let’s Do It, Romania” din ultimii 5 ani sute de oameni au facut eforturi personale pentru a cauta si gasi aceste gunoaie, fiindca nu exista o harta concreta a lor. Dezvoltand aplicatia, oricine va contribui in timp real la asamblarea unei Harti a Deseurilor cu fiecare click. Vrem sa facem voluntariat mai repede, mai usor, cu un simplu smartphone si sa curatam Romania, treptat, in fiecare zi.

app process infographic_ro-02

Este prima campanie de crowdfunding din Romania de o asemenea amploare si un mare act de curaj pentru un ONG, tipul acesta de campanii fiind la inceput la noi in tara. Avem nevoie de sprijinul tuturor sustinatorilor nostri si te invitam sa fii unul dintre ei. Doneaza aici si ajuta-ne sa demonstram ca exista in Romania oameni care cred in cauze bune, care le sustin si care schimba cu adevarat ceva in tara noastra. Succesul acestei campanii va insemna nu doar succesul “Let`s Do It, Romania!” ca ONG care mobilizeaza oamenii, dar si o sursa de inspiratie pentru viitoarele campanii de crowdfunding ale organizatiilor din Romania.

Haideti sa curatam lumea impreuna! Let`s Do It!

Ambient se alătură mișcarii „Let’s do it, România” în Maramureș

logo LDIR vertical

Sprijinul primit de la Ambient, de organizatorii „Let’s Do It, România” în Maramureș este unul benefic și care ajută la buna desfășurare a acțiunii care va avea loc în data de 16 mai 2015.

Viziunea Ambient este de a deveni prima alegere a familiilor clienţilor noştri pentru amenajarea şi construcţia casei lor – oferindu-le sfaturile, produsele şi soluţiile de care au nevoie. În acelaşi timp, dorim să fim prima alegere a partenerilor noştri – meşteri, companii de construcţii, antreprenori şi distribuitori locali – oferindu-le în mod eficient, cu ajutorul unor preţuri competitive, sprijinul operaţional şi logistic de care au nevoie pentru a satisface cerinţele propriilor clienţi. Este important pentru noi ca partenerii şi clienţii noştri să îşi simtă proiectele în siguranţă, fie pentru casa familiei lor sau pentru afacerea lor. Pentru acest lucru, ne-am pregătit să fim mai mult decât o simplă autoservire cu materiale de construcţii, finisaje si amenajări.Suntem soluţia pe care o caută clienţii noştri!

Mobilizare pentru paduri pe 9 mai in toata tara

dreamstime_s_13617492

Taierea unui copac dureaza cateva minute insa e nevoie de ani ca un arbore sa ajunga la maturitate. Fara paduri sanatoase si bogate, planeta nu poate sustine viata. Pana acum, 80% din padurile lumii au fost degradate sau distruse. Greenpeace derulează, la nivel mondial, o campanie pentru oprirea defrisarilor pana in 2020 pentru a proteja ce a mai ramas din aceste ecosisteme extraordinare.


De ce sunt padurile importante? Padurile reprezinta un element cheie al ecosistemelor noastre, datorita variatelor functii pe care le indeplinesc.


Padurile sunt habitatul a numeroase specii de plante. Sunt o importanta sursa de plante medicinale, lipsa acestora impiedicand tratarea diferitor afectiuni si limitand studiile pentru gasirea de noi tratamente. In plus, aici cresc specii comestibile, necesare oamenilor sau animalelor.


Padurile adapostesc o mare diversitate de animale, unele dintre acestea fiind adaptate la conditiile de viata de aici. Ca urmare a despaduririlor sau incendiilor, numeroase animale sunt pe cale de disparitie, mai ales anumite specii din vârful piramidei trofice – carnivore mari si pasari de prada.


Padurile furnizeaza oxigen, contribuind la mentinerea vietii. Cantitatea de oxigen degajata de un copac depinde de specia copacului, varsta, starea de sanatate si de mediul in care se afla acesta. Aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, fiind furnizat de arbori si arbusti.


Padurile purifica aerul. Copacii absorb dioxid de carbon, unul dintre suspectii incalzirii globale, contribuind la reducerea poluarii si avand o influenta benefica asupra mediului. Un hectar de padure de conifere capteaza anual 50 tone de dioxid de carbon si elibereaza, in acelasi timp, 25-30 tone de oxigen. In plus, arborii retin si praf si alte gaze poluante (oxizi de sulf, oxizi de azot, compusi ai plumbului).


Padurile curata pamantul. Pe langa fixarea solului, copacii absorb total sau partial anumite substante chimice periculoase ce ajung in sol. Ei mai au capacitatea sa filtreze apele menajere si substantele chimice de la ferme si reduc efectele substantelor care se varsa pe carosabil.


Padurile asigura calitatea apei. Prin stabilizarea solului, padurile diminueaza eroziunea, reducand deprecierea calitatii apei din cauza sedimentarii, iar muschii si frunzele moarte din paduri filtreaza apa provenita din precipitatii.


Padurile privin dezastrele naturale. Copacii absorb o mare parte din apa de ploaie, diminuand riscul de producere al inundatiilor. Radacinile arborilor intaresc si fixeaza solul, astfel fiind prevenite avalansele si alunecarile de teren in regiunile montane. De asemenea, padurile impiedica eroziunile provocate de ploaie sau vant.


Padurile sunt factor de reglare al climei. Prin procesul de evapo-transpirație, copacii elibereaza apa inapoi în atmosfera, pe termen lung fiind astfel redusa seceta si desertificarea.


Padurile ne ofera lemn pentru realizarea mobilei, hartiei sau incalzirea locuintelor, creaza locuri de munca (ne referim doar la cele legale), ofera peisaje splendide si ne ajuta sa ne relaxam.


Sambata, 9 mai, in mai multe orase din tara va avea loc primul protest major impotriva despaduririlor abuzive, care au lasat Romania in numai cativa ani cu mai putin de jumatate din suprafata impadurita pe care o avea in 1989.


Cateva dintre revendicarilor pentru salvarea padurilor sunt:

  • Stoparea taierilor ilegale
  • Mentinerea si imbunatatirea implementarii programului ”Radarul Padurilor”.
  • Protectia Padurilor Virgine, Cvasivirgine si a Parcurilor Nationale.
  • Elaborarea Strategiei Nationale Forestiere si finantarea Programului National de Impaduriri
  • Finantarea adecvata a sectorului forestier pentru mentinerea echilibrului intre protectie si exploatare.


Lista integrala a revendicarilor

Oraşele unde s-au anunțat proteste până acum (listă în curs de actualizare)

Articol realizat de Catalina Boboc

Credit foto: dreamstime.com

Cautam Exploratori ai Dunarii. Oferim recompensa substantiala :)

Zaharencu Andreea, Colegiul Economic Delta Dun_rii Tulcea“O privesc mereu cu emotia regasirii unui suflet drag si ma simt ca un copil adoptat pentru un anotimp frumos, nesfarsit de cer si de ea, Dunarea mea..”

 

Asa se incheia anul trecut una dintre cele 201 lucrari, inscrisa la sectiunea literatura a concursului de creatie “Exploratorii Dunarii”. Participantii inscrisi la prima editie ne-au surprins placut prin toate lucrarile inscrise, iar castigatorii au fost de toate varstele, extrem de diversi si surprinzator de creativi :)
Butnariu Sandra2 - Clubul de pictura Nicolae Tonita, Constanta


Lefter Ioana Cristina - Scoala Turcoaia, Tulcea

Herenciuc Bianca Maria - Clubul de pictura Nicolae Tonita, Constanta

 

 

Taranu Liviu - Scoala Turcoaia, Tulcea

 

Si, pentru ca am simtit emotia din spatele fiecarei povestiri, din spatele fiecarei poezii sau desen, va invitam din nou la concurs, elevi din scolile dunarene! Voi aveti “privilegiul” ca Dunarea sa va fie prietena si intotdeauna povestile cu prieteni sunt cele mai savuroase. Iar recompensa va fi pe masura!

 

Odagiu Roxana, Colegiul Economic Delta Dunarii Tulcea 1.jpg 3

Asadar, in perioada 21 – 10 mai, asteptam sa ne scrieti gandurile sau intamplarile voastre despre Dunare, sa le desenati sau sa le puneti in rime, participand la una dintre cele doua sectiuni:

-> pictura/desen

-> literatura (eseuri si poezii)

 

Vrem sa adunam cat mai multe povesti, vrem sa le facem cunoscute si, mai mult decat atat, vrem sa le premiem pe cele mai frumoase. Castigatorii, pe care ii vom dezvalui pe data de 22 mai 2015, vor pleca acasa cu unul dintre premiile puse la bataie de catre partenerul nostru, Kaufland:

•    6 laptopuri

•    8 tablete

•    8 boxe portabile

•    4 ghiozdane

•    4 seturi complete de rechizite

•    8 puzzle-uri 3D 
Ifrosa Amalia - Scoala Emil Gulian, Giurgiu
Concursul face parte din campania “Let`s Do It, Danube!”, creata cu scopul de a atrage atentia asupra importantei curateniei apelor si responsabilizarea cetatenilor. Si asta tocmai pentru ca amintirile si intamplarile voastre cu Dunarea sa dainuiasca in timp. Iar lucrurile atat de cunoscute despre dunareni sa nu ajunga doar niste legende.



Repartizarea premiilor si conditiile de participare se regasesc in regulamentul concursului disponibil pe pagina de web: www.letsdoitromania/ldid si la adresa de email exploratoriidunarii@letsdoitromania.ro.



Va dorim multa bafta si inspiratie din belsug!



Articol realizat de Beatrice Mutu

Rezultatele studiului “materiale plastice în Dunăre” din Austria: nivel ridicat de “microplastic”

dreamstime_s_27543602Conform datelor publicate, în luna martie a acestui an, de Agenţia Federală de Protecţia Mediulu din Austria în primul raport al studiului “materiale plastice în Dunăre”, Dunărea duce din Austria în aval aproximativ 40 de tone de plastic, anual.

Acelaşi studiu include măsurarea pentru prima dată a volumului de “microplastic” din Dunăre precum şi evaluarea impactului asupra ecosistemului. Prin coborârea unor plase special concepute, într-o secţiune a Dunării din Austria Superioară, cercetătorii au captat particule de plastic mai mici de cinci milimetri în diametru. Ei au găsit în plase între 15 şi 80 de kilograme de granule de plastic în fiecare zi, asta însemnând în jur de 20 de tone pe an.

Deşi volumul de plastic în Dunăre a mai fost studiat înainte, cercetările anterioare nu au ţinut cont de particulele de plastic, care sunt sub cinci milimetri în mărime. Deşi mici, aceste particule de plastic pot fi o problemă pentru mediul înconjurător. Se ştie că poate dura de la 40 până la 600 de ani pentru că plasticul să se descompună în granule, el nefiind însă niciodată biodegradat complet. Aceste granule de plastic ajung într-un final în mare unde elimina în apă substanţe toxice, cum ar fi coloranţii sau sunt mâncate de vietăţile marine. Microplasticele sunt confundate de peşti cu hrana, iar prin consumul de peşte acestea pot ajunge în organismul uman.

În cadrul aceluiaşi studiu “materiale plastice în Dunăre” au fost luate şi mici probe din peşti. Raportul nu a arătat semne de poluare în peşti, că urmare a plasticului din râu, însă cercetări suplimentare urmează să fie efectuate, urmând să fie avute în vedere şi particule de plastic mai mici de 0,5 milimetri, acestea nefiind incluse în acest studiu.

Urmare a acestui studiu, Ministrul Federal al Agriculturii, Silviculturii, Mediului şi Gospodăririi Apelor din Austria, Andrä Rupprechter, afirma “Cu un program de acţiune ce conţine 10 puncte, militez pentru apă curată la nivel european şi la nivel naţional. Avem nevoie de standarde de măsurare şi valori limită armonizate la nivel european, şi avem nevoie să continuăm programele de măsurare pe râurile selectate.”

Pe lângă acţiunile de monitorizare a poluării, sunt necesare acţiuni de prevenire a poluării şi curăţării apelor, la nivel european. Prin poziţionarea pe harta a României, în partea inferioară a Dunării, trebuie să fim conştienţi de necesitatea acestor acţiuni, mai ales la nivelul ţării noastre.

Sursa: The Local

Credit photo: dreamstime.com

Articol realizat de Catalina Boboc

4 idei cu care am ramas dupa o zi de training eco in scolile dunarene

unnamedSaptamana 6-10 aprilie, Saptamana Altfel, a fost marcata asa cum se cuvine si de voluntarii “Let`s Do It, Romania: am dat startul training-urilor pentru elevi in judetele dunarene. In cadrul campaniei “Let`s Do It, Danube!”, vorbim cu elevii despre ce inseamna comportament responsabil si care sunt lucrurile pe care le pot face zi de zi, pentru a avea grija de mediu si a economisi resursele planetei, dar si despre importanta Dunarii pentru comunitatile care o gazduiesc.

Asadar, o echipa vesela formata din Octavia, Andrei si subsemnata a poposit in zilele care au trecut in judetul Olt. Aveam intalnire cu 6 scoli, iar pentru mine a fost prima experienta cu copii. Sincera sa fiu, am avut mai multe emotii decat in cazul adultilor. Copiii sunt imprevizibili, se plictisesc mult mai usor si chiar trebuie sa ai calitati de entertainer ca sa le captezi atentia :) Iar eu am rupt de ceva timp contactul cu scoala si cu perioada 7-14 ani :)

4 lucruri pe care le-am observat in urma unei zile petrecute vorbind despre reciclare, reutilizare si comportament eco:
– Elevii (din ziua de azi, haha) sunt extrem de receptivi si foarte interesati de tot ce inseamna grija fata de mediu si comportament eco-friendly. Fie ca traiesc in mediul rural sau urban, ei sunt informati si vin cu niste intrebari total neasteptate, despre lucruri foarte punctuale, de detaliu. Au standard ridicate sit e pot pune in dificultate daca nu esti pregatit :)

– Fata de perioada in care eram eu la scoala, acum exista o multime de activitati pentru elevi in care acestia se pot implica. Sunt foarte obisnuiti sa faca voluntariat, sa experimenteze, iar asta mi se pare fantastic, pentru ca sunt deschisi la nou si nu le e teama sa incerce lucruri

– Avem o multime de cadre didactice care sunt extrem de implicate si pun suflet in activitati care sunt, pana la urma, facultative. Iar atunci cand vorbim despre mediul rural, sa ai un astfel de professor alaturi de tine este extrem de pretios, mai ales ca oportunitatile nu sunt asa de multe ca la oras, iar aceste activitati sunt singura sursa de inspiratie si de dezvoltare

– Spre deosebire de acum 20 de ani, acum vad mult mai multi copii dezghetati, care nu se tem sa fie ei insisi. Pun intrebari oricand, vin la final sa mai faca completari sau sa mai intrebe ceva, au curaj si dezinvoltura. Ceea ce ma bucura :)

Training-urile “Let`s Do It, Romania!” in scolile din judetele dunarene continua pana la finalul lunii mai. In aceeasi perioada, echipa Let`s Do It, Romania! organizeaza si o caravana de film documentar “Dunarea, Amazonul Europei”, considerat ca fiind cel mai spectaculos documentar despre Dunare realizat in ultimii ani, care prezinta fauna si flora din zonele prin care fluviul trece, dar si importanta turistica si comerciala pe care Dunarea o are in economia Europei.

Campania de educare continua cu concursul de creatie “Exploratorii Dunarii” (care a inceput de pe data de 21 aprilie), in care elevii vor impartasi povestile lor cu Dunarea si se va incheia cu o tabara in Delta Dunarii dedicata elevilor cu rezultate deosebite (luna iulie).

Dragi elevi, ne place tare sa va vedem devenind adulti responsabili!

Articol scris de Anca Banita

De la cinci pana la 12 milioane de tone de plastic ajung anual in ocean

dreamstime_s_36244129
Un volum inimaginabil de plastic si deseuri ajunge anual in oceanele lumii, scriu Britta Denise Hardesty si Chris Wilcox – si se preconizeaza o crestere de zece ori mai mare in urmatorul deceniu. Solutia este sa oferim valoare deseurilor din plastic – daca putem gasi o cale de a face asta.


Probabil ati auzit deja ca oceanele sunt pline de plastic dar cat sunt de pline mai exact? Potrivit primei estimari globale precise, publicata in Stiinta in jur de 8 milioane de tone ajung anual in ocean.

Este echivalentul a 16 pungi de cumparaturi pline de plastic pentru fiecare metru de coasta (excluzand Antarctica). Pana in 2025 vom pune suficient plastic in ocean (dupa estimarile cele mai prudente) pentru a acoperi in fiecare an 5% din intreaga suprafata a pamantului in folie.

Aproximativ o treime din aceasta cantitate provine cel mai probabil din China, si 10% din Indonesia. De fapt, toate tarile din top 20 ai celor mai mari contravenienti, cu exceptia uneia, sunt natiuni in dezvoltare, in principal datorita economiilor in curs rapid de dezvoltare dar cu sisteme de gestionare a deseurilor precare.

Locuitorii Statelor Unite – care se afla pe locul 20 si produc mai putin de 1% din deseurile globului – produc zilnic mai mult de 2,5 kg de deseuri din plastic, de doua ori mai mult decat locuitorii din China.

Urmareste plasticul

O echipa internationala de experti a analizat 192 tari care au iesire fie la Oceanul Atlantic, Pacific sau Indian si Marea Meditarana sau Neagra. Echipa a enuntat cei mai probabili factori negativi responsabilipentru deseurile marine din plastic, examinand cantitatea de deseuri produse pe cap de locuitor in fiecare tara, procentul din acele deseuri pe care il constituie deseurile din plastic si procentul din acele deseuri care nu este gestionat corespunzator.

In 2010, 270 de milioane de tone de plastic au fost produse in intreaga lume. Asta se traducea in 275 de milioane de tone de deseuri din plastic; dintre care 99,5 milioane de tone erau produse de catre cele doua miliarde de locuitori care locuiau pana la 50 km departare de o coasta. Deoarece unele produse durabile precum frigiderele fabricate in trecut sunt de asemenea aruncate, uneori putem gasi mai multe deseuri in comparatie cu productia de plastic.

Din acea cantitate, intre 4,8 si 12,7 milioane de tone au ajuns in ocean. Avand in vedere cat de usor este plasticul, asta se traduce intr-un volum de ramasite inimaginabil de mare.

Desi din tarile aflate in interiorul continentului plasticul poate ajunge in oceane prin intermediul raurilor, acestea nu au fost incluse in studiu ceea ce inseamna ca rezultatele sunt foarte probabil o estimare optimista.

Desi mai sunt 85 de ani pana cand planeta va atinge ‘punctul culminant’ al deseurilor – si avand in vedere ca productia de plastic atinge culmi foarte inalte peste tot in lume – este foarte posibil ca numarul de reziduuri din plastic care ajunge in oceane sa creasca de 10 ori in urmatorul deceniu.

Un studiu recent asupra coastei Austaliene arata ca trei sferturi din deseurile de pe coaste sunt constituite din plastic. Departe de tarm s-au gasit densitati care variau de la cateva mii de piese de plastic pana la 40,000 de piese pe kilometru patrat in apele din jurul continentului.

Incotro se indreapta plasticul?

Desi acum avem un numar estimativ pentru cantitatea de deseuri din plastic din oceanele lumii, tot nu stim unde ajunge fiecare (nu se gaseste totul in infama ‘groapa de gunoi din Pacific’).

Intre 6,350 si 245,000 de tone metrice de deseuri de plastic sunt estimate sa pluteasca la suprafata oceanului ceea ce ridica o intrebare foarte importanta: unde ajung restul?

Unele deseuri, precum microsferele din plastic care se gasesc in produsele de ingrijire personala ajung in oceane si sedimente unde pot fi ingurgitate de catre organisme care sunt asezate la fundul oceanului sau care se hranesc cu materie suspendata.

Nu este clar unde ajung restul materialelor. Ar putea fi depozitate pe marginea coastelor sau poate se faramiteaza in fragmente atat de mici incat nu le putem detecta, sau poate se afla in stomacurile vietuitoarelor marine.

Indiferent de unde ajunge, plasticul are un potential enorm de a distruge. Plasele fantoma si resturile de la pescuit impiedica si ineaca broastele, focile si alte vietuitoare marine. In unele cazuri aceste interactiuni au un impact foarte mare.

De exemplu, se aproximeaza ca in jur de 10.000 de testoase au fost capturate in plase abandonate si asta numai in regiunea Carpentaria a Golfului Australian.

Se cunosc mai mult de 690 de specii marine care interactioneaza cu deseuri marine. Broastele testoase confunda plasticul plutitor cu meduzele si la nivel global se estimeaza ca in jur de o treime din toate testoasele au mancat plastic sub o forma sau alta. Pasarile de mare mananca orice de la jucarii din plastic, granule din plastic si bucati de balon, flotoare pentru pescuit si bastoane fosforescente.

Desi plasticul este apreciat pentru durabilitate si inertie, in acelasi timp actioneaza ca un magnet chimic pentru poluanti ai mediului precum metale, fertilizatori si poluanti organici persistenti. Acestia sunt absorbiti in plastic. Cand un animal mananca “hrana” din plastic, aceste chimicale avanseaza pana in tesuturile lor si in cazul speciilor de peste care sunt comercializate pot ajunge si in farfuriile noastre.

Deseurile din plastic sunt flagelul oceanelor noastre; distrug fauna salbatica, polueaza plajele si ameninta securitatea alimentelor. Exista insa solutii – unele sunt simple, altele mai solicitante.

Solutii

China, Indonezia, Filipine, Vietnam si Sri Lanka (top cinci cele mai poluante natiuni) – au reusit sa atinga o imbunatatire de 50% in gestionarea deseurilor – de exemplu prin investitii in infrastructura gestionarii deseurilor, cantitatea globala totala de deseuri depozitate necorespunzator ar fi redusa cu aproximativ un sfert.

Tarile cu venituri mai mari au aceeasi responsabilitate de a reduce cantitatea de deseuri produse pe cap de locuitor prin masuri cum ar fi reciclarea si reutilizarea plasticului si prin a ii face responsabili si pe producatori pentru deseurile din plastic.

Cea mai simpla si mai eficienta solutie ar fi sa i se acorde valoare monetara plasticului. Spre exemplu, depozitele monetare pentru sticle s-au dovedit eficiente in reducerea deseurilor care se pierd in mediu – deoarece ambalajele din plastic sau alte materiale valoreaza bani oamenii nu le arunca, sau daca le arunca, altcineva le strange.

Extinzand aceasta idee la un depozit monetar pentru toate obiectele din plastic la inceputul ciclului de viata, ca materii prime, ar stimula colectarea in mod formal de catre administratorii de deseuri, acolo unde infrastructura permite, dar si de catre consumatori si antreprenorii care cauta venituri.

Inainte de revolutia plasticului, multe deseuri erau colectate si arse. Insa omniprezenta, volumul si permanenta deseurilor din plastic cer solutii mai bune.

Articol tradus de Antonia Petre

Preluat de pe: theecologist.org

Credit photo: dreamstime.com

Improving the Habits

INTRARE LIBERĂ!

Data limită pentru înregistrare / Last day of registration: 1 Aprilie 2015, ora 14:00http://bit.ly/1HC2Iz

Improving the Habits - 2 Aprilie 2015 - header

Te-ai întrebat vreodată de ce iți formezi anumite obiceiuri în decursul vieții tale – bune, mai puțin bune sau cum vrei să le vezi?

Te-ai gândit că poți fi influențat foarte ușor de factori externi și că propriile valori pot fi, de fapt, rezultate ale modului în care acești factori se răsfrâng asupra ta?

Te-ai gândit că, de fapt, iți poți educa mintea astfel încât să poți observa mai ușor impactul pe care îl ai asupra mediului înconjurător?

Te-ai gândit vreodată că obiceiurile tale sunt de fapt reacții la diferiți stimuli și că reacțiile pot fi controlate atunci când începi să conștientizezi stimulii?

Dacă ți-ai pus aceste întrebări la un moment dat în viață sau consideri că rezonezi și ești pe cale de a afla un răspuns, te invităm în data de 2 Aprilie 2015 la o proiecție de mini-clipuri care are rolul de a scoate în evidență impactul pe care îl avem noi, oamenii, asupra mediului înconjurător – pe termen lung.

Afis - 2 Aprilie 2015

Aceasta este prima proiecție de acest gen, organizată de către echipa Let’s Do It, Romania! (în Cluj-Napoca), care dorim să devină un obicei în întreaga țară. Proiecția aduce în prim plan animații și filmulețe preluate din mediul online și vine cu un mesaj clar și puternic: acela de a deveni mai conștienți de reacțiile și de obiceiurile noastre, în relația cu întreg mediul înconjurător.

Locatie: proiecția va avea loc în Amfiteatrul “Iustinian Petrescu” din Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai, începand cu ora 18:30.

Adresa: Strada Fântânele, Nr.30, Cluj-Napoca, județul Cluj

Intrarea este liberă și sunt doar 300 de locuri disponibile. Pentru a ne putea organiza mai ușor și pentru a ne putea face o idee asupra numărului total (aproximativ) de participanți, în cazul în care ne vei bucura cu prezența, te rugăm să completezi următorul formular, până Miercuri, 1 Aprilie 2015, ora 14:00: http://bit.ly/1HC2Izw

Versiunea în limba engleză și mai multe detalii / English version and more details: http://www.letsdoitromania.ro/improving-habits.

Join us on Facebookhttp://www.facebook.com/events/413491278821823/

Incepand de sambata 28 septembrie 2013, Valea Sebesului este mai curata!

Asociatia Temerarii Transalpina a raspuns chemarii ,,O Romanie mai curata” din cadrul Campaniei de curatenie Let’s Do It Romania, participand la ecologizarea zonei Petresti – Sebesel cu aportul celor 20 de voluntari (juniori si seniori) .
,,Recolta” de gunoaie din aceasta toamna a facut neincapatoare containerele puse la dispozitie de autoritati ( vezi foto), deseurile adunate de pe traseul soselei Transalpina, provenind atat de la turistii ocazionali, cat si de la unii localnici, cativa dintre acestia fiind identificati de catre politia locala pe baza facturilor aflate in sacii menajeri aruncati pe marginea soselei.
Actiunea Asociatiei Temerarii Transalpina a fost posibila cu sprijinul material al SC Pinticarn, Martini Pan, Cristea Carn, din Sebesel si fabrica de sucuri naturale Santerra, din Petresti, carora, pe aceasta cale, le multumim!

Submitted by Asociatia Temerarii Transalpina

WP_20130928_003

Fotografie0111

Fotografie0109

WP_20130928_013

WP_20130928_002

WP_20130928_015

We Did It, Danube!

Sâmbătă dimineaţa, la ora 6 fix, a sunat alarma. Urma să plec în prima acţiune de curăţenie în calitate de membru al echipei “Let`s Do It, Romania!”. Este vorba de prima acţiune de curăţenie din cadrul “Let`s Do It, Danube!”, campania noastra de educare şi responsabilizare pentru curăţenia apelor, desfăşurată în judeţele dunărene. Ne-am decis să marcăm cum se cuvine Ziua Internaţională a Apelor, şi să scoatem la curăţenie peste 3800 de elevi şi cadre didactice. Abia aşteptam!

Puţin trecut peste ora 7, cu ochii cârpiţi de somn, m-am regăsit cu ceilalţi membri ai echipei. Toată lumea era entuziasmată şi bucuroasă, iar asta ne-a dat energie! Aşa că pornim cu încredere către Constanţa, judeţul ales de echipa mea pentru ziua de curăţenie. Aici ne aştepta o mare de copii nerăbdători şi dornici de implicare, (pentru mulţi dintre ei era chiar prima experienţă de genul acesta!). Am împărţit mănuşi şi saci de gunoi şi… la treabă!:) Complet echipaţi de curăţenie, am auzit celebrul îndemn: ,,Let`s Do It, Romania!” spus in cor de peste 200 de elevi. A cam furat multe zâmbete celor din jur acest moment :)

IMG_20150321_103112713(1)
Cu mic, cu mare, cu zumzetul copiilor pe fundal, am pornit către lacul Tăbăcăriei, locul ales pentru curăţenie. M-a surprins hărnicia unor puşti cu alte interese în viaţa de zi cu zi, care au ales să lase deoparte pentru o clipă desenele animate, jocurile pe calculator sau alte activităţi de sâmbată dimineaţă pentru a lua parte la ceea ce, sperăm noi, îi va ajuta pe viitor sa aibă o altă viziune asupra mediului care ne înconjoară. Şi, mai mult decât atât, să facă toate eforturile necesare pentru a-l proteja.

Voluntari la curatenie 2

Împreuna, am sortat deşeurile culese de pe malul lacului, iar asta i-a ajutat pe elevi să înţeleagă diferenţa dintre ceea ce se poate recicla şi de ce bine să colectăm deşeurile selectiv.

Voluntari la curatenie 3

Bucurie neasteptată: două persoane ieşite în parc la alergat au ales sa renunţe la activitatea lor şi să ni se alăture!
Pe lângă onoarea de a ne fi alături Ministrul Mediului, doamna Graţiela Gavrilescu, ne-am bucurat şi de prezenţa unor televiziuni, iar elevii au răspuns conştiincios la întrebările reporterilor. De ce au venit la curăţenie? Pentru că vor sa faca o lume mai bună sau îşi doresc să atragă atenţia celor care nu respectă natura.

Voluntari

Sfârşitul zilei ne-a prins în Biblioteca Colorată, un alt loc la care “Let`s Do It, Romania!” a pus umărul, prin donarea mobilierului colectat de la câteva companii din Bucureşti. Aici, un dans tradiţional din Sri Lanka a încheiat perfect ziua.

Mulţumim tuturor voluntarilor care ne-au fost alături! We Did It, Romania!

 

Articol realizat de Beatrice Mutu

 

 

Transformarea deşeurilor alimentare în grafen şi hidrogen

dreamstime_s_37178763

Într-o lume ideală nu ar trebui să existe poluare, deşeuri, resurse limitate etc. Dar cum nu trăim într-o astfel de lume, trebuie să găsim soluţii de producere a resurselor necesare, generând cât mai puţine deşeuri şi niveluri cât mai reduse ale emisiilor.

UE încearcă remedierea situaţiei deşeurilor, având un target de reducere cu 30% al deşeurilor generate de produsele alimentare, până în 2025. Estimările indică faptul că aproape 100 de milioane de tone de alimente sunt aruncate anual în întreagă Uniune, iar dacă nu se iau măsuri, s-ar putea ajunge la 126 milioane de tone de alimente aruncate până în 2020.

Simultan cu reducerea cantităţii deşeurilor alimentare, UE a propus obiective de reciclare mai mari în încercarea de a transforma economia Europei într-una în care nimic nu se pierde, sprijinind astfel creştea durabilă. Targetul propus pentru reciclarea deşeurilor din alimente este de 80% până în 2030.

În acest scop Uniunea Europeană finanţează o serie de proiecte de cercetare, printre care şi PlasCarb. Proiectul utilizează un proces cunoscut sub numele de digestie anaerobă, deşeurile fiind transformate în biogaz, din care ulterior rezultă hidrogen şi carbon de grafit, din care este produs grafenul.

Hidrogenul este folosit în industrie în cantităţi semnificative; în plus, acesta este considerat combustibilul viitorului, maşinile alimentate cu hidrogen având avantajul că au zero emisii nocive. Cererea anuală de hidrogen este într-o continuă creştere şi ne aşteptăm la o cerere din ce în ce mai mare, mai ales datorită recentei lansări pe piaţă a modelelor de autoturisme alimentate cu hidrogen.

Dacă aproape toţi ştim ce este hidrogenul, mai puţini sunt cei care au auzit de grafen. Ce este grafenul şi la ce se se foloseşte? Grafenul este varianta bidimensională a grafitului şi este o descoperire recentă. A fost izolat prima oară în 2004, cercetătorii implicaţi fiind distinşi cu Premiul Nobel pentru Fizică în 2010.

Este un conductor excelent de electricitate, deci este util în electronică, din grafen fiind realizate baterii ce se încarcă mai repede şi oferă o autonomie mai mare sau antene wireless cu semnal mai puternic. Datorită proprietăţilor grafenului – conductivitate, rezistenţă, flexibilitatea şi transparenţă – cercetările în domeniul tehnologiei îl au în vedere pentru realizarea ecranelor flexibile pentru electronice.

Grafenul poate fi întrebuinţat în numeroase domenii. Datorită rezistenţei ridicate şi greutăţii reduse, poate fi valorificat în realizarea de noi materiale compozite destinate industriei transporturilor, făcând călătoriile mai sigure şi mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil. Acesta ar putea fi utilizat şi pentru purificarea apei sau pentru a crea uzine de desalinizare a apei mai eficiente. De asemenea, se pare că grafenul ar putea fi folosit şi pentru a genera noi forme de energie electrică sau chiar ca o tehnologie de curăţare a hidrogenului din aer.

Este un material ce ar putea fi folosit şi în domeniul medical, pentru administrarea medicamentelor în ţesuturile cu probleme din interiorul corpului, ceea ce ar putea deschide noi căi pentru tratarea pacienţilor cu tulburări la nivelul creierului, cum ar fi boala Parkinson sau cancer. Adaptabilitatea acestui material, corelată cu rezistenţa şi stabilitatea sa, îi permit să fie utilizat şi în crearea de implanturi de retina, ţesut neural etc.

Beneficiile evidente ale acestui proiect sunt scăderea cantităţii deşeurilor alimentare, în special a celor generate de comerţul alimentelor, transformarea acestora în materii prime precum şi utilizarea într-o măsură mai mică a altor materiale. Proiectul PlasCarb ar putea juca un rol important în creşterea ciclului de viaţă al alimentelor şi dezvoltatea durabilă a societăţii.

Surse: The guardian, Independent, Europe.eu

Credit photo: Dreamstime.com

Articol realizat de Catalina Boboc

Conferinta Let`s Do It, World! – Ziua 3

3

Si cum toate lucrurile frumoase, se termina repede, iata-ne ajunsi la finalul aventurii noastre.

Gazdele noastre ne-au propus pentru ultima zi, un tur al orasului pentru ca noi toti sa avem o imagine completa depre cultura si istoria capitalei letone considerata perla Tarilor Baltice.

Cu mult entuziasm si aparatul foto in mana, am plecat sa descoperim Riga, oras ce gazduieste 700 000 de locuitori.
In fata cladirilor medievale, te simti ca un calator in timpuri de mult uitate, pentru ca la urmatorul pas, edificiile construite in stilul Art Nouveau sa te trezeasca din visare si sa iti aminteasca de prezent. Riga, este un oras cu o arhitectura diversa, un oras al contrastelor atat de natural alaturate de parca au fost acolo dintotdeauna.

Prima oprire a fost la Biblioteca Nationala. Cladirea inaugurata in august 2014, se remarca prin stilul architectural si gazduieste pentru primele 6 luni ale anului 2015, presedintia Uniunii Europene.

4Dupa traversarea raului Daugava, am ajuns in centrul istoric al orasului. Ne-am bucurat sa vedem cladiri restaurate care pastreaza aerul medieval, biserici gotice, monumente care vorbesc despre moment cheie in existent orasului. Cladiri precum Primaria, “Fratia Capetelor Negre”, Muzeul de istorie si navigatie, Biserica Saint Peter sunt dovezile vii ale unui trecut tumultuos.

Unul dintre cele mai importante obiective turistice la care ne-am oprit a fost Monumentul Libertatii, inchinat soldatilor ucisi in Razboiul de Independenta (1918-1920). Masurand 42 de m, monumental infatiseaza o femeie care tine deasupra capului o coroana formata din trei stele. Un aspect demn de a fi luat in considerare este acela ca monumentul a fost realizat din donatiile locuitorilor, avand si o puternica simbolistica: cele trei stele reprezinta trei zone istorice din Letonia – Kurzeme, Vidzeme, Latgale.

Consultand itinerariul, dar si ceasul, am constatat cu tristete ca turul nostru ajunsese la sfarsit, era timpul sa ne intoarcem la hotel pentru a ne lua la revedere de la colegii nostri.

A fost o calatorie plina de peripetii, dar nimic nu s-a comparat cu greutatea momentului in care a trebuit sa ne luam ramas bun de la doerii nostri. Emotia momentului nu poate fi transpusa in cuvinte, insa credeti-ma, ne-am imbratisat si am plecat cufundati in ganduri fara a privi in urma. Indiferent de tara, nationalitate, culoare, noi toti simtim la fel, Let’s Do It este un sentiment.

Povestea“Let’s Do It” continua si fiecarezi este o noua ocazie pentru a arata ca se poate.

Vola-(vector)_fullRomania este astazi in topul celor mai puternice tari din miscarea Let’s Do It! Da, impreuna, putem! Asadar, Let’s Do It, Romania!”

Multumim partenerilor de la Vola.ro pentru sustinere si pentru sansa se a participa cu o echipa solida la conferinta Let’s Do ItWorld.



Articol realizat de Octavia Bratulescu

Deşeurile de plastic care se îndreaptă spre oceane sunt cuantificate – De Jonathan Amos

Deşeurile de plastic care se îndreaptă spre oceane sunt cuantificate
deseuri

Într-o plimbare de-a lungul oricărei plaje veţi strânge o cantitate consierabilă de deşeu plastic.

Aproape 8 milioane de tone de deşeuri plastice se îndreaptă spre oceanele lumii în fiecare an, spun oamenii de ştiinţă. Se spune că noul studiu este cel mai bun efort de până acum de a cuantifica cât de mult din aceste reziduri sunt aruncate, suflate sau pur şi simplu spălate în oceane.

8 milioane de tone sunt îndeajuns pentru a acoperi până la gleznă o suprafaţă de 34 de ori mai mare decât mărimea Manhattan-ului. Detaliile au fost publicate la întâlnirea anuală a Asociaţiei Americane pentru Progresul Ştiinţei (American Association for the Advancement of Science) Dr. Jenna Jambeck, autorul principal al lucrării din partea Univerităţii din Georgia, a avut o altă abordare pentru a vizualiza amploarea problemei.

“Cantitatea care intră în ocean este egal cu aproximativ cinci pungi de plastic pline alimente din plastic pentru fiecare picior de ţârm din lume,” A declarat J. Jambec pentru BBC News.

Poluarea nevăzută
Cercetatorii au raportat de ceva timp despre masa de plastic prinsă în curenții oceanici, care doar pluteşte în cerc.

Ce este puțin șocant despre acest nou studiu, publicat de asemenea în Science Magazine, este faptul că ajută la cuantificarea tuturor plastic din oceanele noastre – nu doar materialul văzut plutind pe suprafața mării sau stă pe plaje.
Estimarea recent publicată este de 20 la 2.000 de ori mai mare decât masa de plastic raportată, prinsă în concentrație mare în curenţii circulari ai oceanelor.

Este clar acum că mari cantități de deşeuri trebuie să fie ascunse pe fundul mării sau au fost descompuse în fragmente mici, care nu sunt evidente în cercetări ocazionale. Acestea din urmă sunt ingerate de animale marine, având consecințe necunoscute.
deseuri-2

Plascticul se va fărămiţa în fragmente mici, rezistente, care pot fi ingerate de către animale.

În analiza sa, echipa a strâns laolaltă date internaționale privind populația, generarea şi gestionarea deşeurilor (inclusiv proasta gestionare). Grupul apoi a prezentat scenarii pentru cantitatea probabilă de plastic ce intră în mediul oceanic.

Pentru anul 2010, intervalul estimat creşte de la 4.8 – la 12.7 milioane de tone. Opt milioane de tone sunt o previziune medie. Sunt un procent mic din totalul deșeurilor de plastic generate acel an.
Această limită inferioară de 4,8 milioane de tone este aproximativ egală cu volumul global de ton pescuit.

“De fapt, noi scoatem tonul afară și aruncăm înăuntru plastic”, a comentat coautorul Kara Lavender Law, de la Asociația “Educația Mării” al institutului Woods Hole. Oamenii de ştiinţă au alcătuit o listă a națiunilor pe care le găsesc a fi responsabile pentru cea mai mare parte acestui plastic de nestăpânit.
Aceste Top 20 țări sunt responsabile pentru 83% din toate materialele prost gestionate, libere să ajungă în ocean. China este în top, care produce singură mai mult de un milion de tone de reziduri marine.
Dar echipa atenţionează cu privile la judecăţile neînsemnate, deoarece această situaţie în principal o consecință a populației imense a naţiunilor din Asia, din care o mare parte a populaţiei trăiește de-a lungul unei linii de coastă foarte întinsă.

De asemenea, Statele Unite ale Americii, ocupă un loc 20 pe listă. SUA au la fel comunităţi prea mari ce trăiesc în zonă de coastă. De asemenea, au practici de gestionare a deșeurilor mult mai bune. Dar ce trage în jos performanțele sale este volumul mare de deșeuri produse de fiecare cetățean în parte – și o parte din acest deşeu îşi găseşte inevitabil drumul spre ocean. (UE este socotit ca un bloc, dar ar apărea pe locul 18 în listă dacă ar fi socotit ca o singură națiune).

Echipa spune că diverse soluţii sunt necesare. Națiunile bogate trebuie să reducă consumul lor de unică folosință, produse din plastic de unică folosință, cum ar fi pungile de cumpărături; și ţările în curs de dezvoltare trebuie să-şi îmbunătățească practicile de gestionare a deșeurilor.

Din listă este evident faptul că un număr relativ mic de țări în curs de dezvoltare rapidă, cu venituri medii au dificultăți acute.

Dr. Jambeck a comentat: “Creșterea economică este legată de generarea de deșeuri. Creșterea economică este un semnal pozitiv, dar ceea ce poţi vedea de multe ori în țările în curs de dezvoltare este că infrastructura de gestionare a deșeurilor este dată la o parte. Și pe bună dreptate, într-o oarecare măsură; ele sunt mai atente în căutarea apei potabile curate și îmbunătățirea salubrităţii. Dar, în ceea ce priveşte deșeurile, nu vreau ca ţările să uite de această problemă de management pentru că dacă o fac, problemele doar o să se înrăutățească.”

Studiul sugerează că dacă sunt necontrolate, 17,5 milioane de tone de deşeuri / an ar putea ajunge în oceane până în 2025. Cumulativ, asta înseamnă 155 milioane de tone de deşeuri între acum și atunci. Și cum “apogeul global al deşeurilor” este puțin probabil să fie atins înainte de 2100, potrivit calculelor Băncii Mondiale, situația devine tot mai apăsătoare.

Coautorul Roland Geyer, de la Universitatea din California din Santa Barbara, a declarat că nu a fost posibilă curăţarea oceanelor de material plastic; “oprirea robinetului” este singura soluție “, a declarat Geyer pentru BBC News.
“Cum ai putea colecta materiale plastice de pe fundul oceanului având în vedere că adâncimea medie este de 4260m (14,000ft)? În primul rând trebuie să împiedicăm plasticul să ajungă în oceane. Lipsa unor sisteme oficiale de gestionare a deșeurilor determină un nivel ridicat de deșeuri de plastic în ocean. Aşadar, sprijinirea fiecărei țari în a-şi dezvolta o infrastructură logică solidă de gestionare a deșeurilor este o prioritate de top.”

harta

Estimarea cantităţii de deșeuri plastice prost gestionate generate în limitele a 50 km de ţărm.

Articol tradus de Emilian Baranceanu

Conferinta Let`s Do It, World! – Ziua 2

10993411_934168849938453_250307169004784775_nZiua 2 de conferinta LDIW a insemnat, de fapt, prima zi pentru noi, gasca ajunsa mai tarziu din cauza conditiilor meteo vitrege :) Programul se anunta unul extrem de interesant, de la conferinte in plen pe teme ca spargerea stereotipurilor sau reciclare la workshop-uri in paralel despre Zero Waste, reutilizarea deseurilor, comunicarea in campaniile sociale.

Iata cateva highlight-uri de la sesiunile la care am asistat noi:

Workshop Zero Waste: No burn! No burry!

In cadrul acestui worshop, echipa din Slovenia ne-a aratat ca acest concept, de 0 deseuri, este posibil.Ce au facut colegii nostri a fost de fapt o trecere de la Let`s Do It, Slovenia (curatenie), la 0 Waste Slovenia, un model care se bazeaza pe colaborarea dintre autoritati, sectorul non-guvernamental si companiile publice de salubritate. Eforturile echipei Zero Waste Slovenia au fost rasplatite: capitala Ljubljana a fost declarata prima capitala europeana Zero Waste. Astazi, dupa 10 ani, principiul societatii civile a devenit si principiul autoritatilor: reciclarea deseurilor este un proces mai usor mai ieftin, cu rezultate mai bune decat depozitarea la gropile de gunoi sau incinerarea.

In cea de-a doua parte a workshop-ului, accentul a cazut pe modul de reutilizare a deseurilor. Reutilizarea nu mai este o noutate. Tot mai multe tari se concentreaza pe acest lucru, creand locuri de munca pentru comunitatile locale. Peste 10% dintre deseurile produse pot fi astazi reparate si reutilizate, astfel incat consumul de noi resurse sa scada.

IMG_20150220_121249Workshop-ul Viata Marina

Un atelier de constientizare a problemei grave reprezentata de poluarea apelor. La nivelul intregii planete,poluarea apelor reprezinta o problema din ce in ce mai des intalnita. Fie ca o intalnim pe luciul apei sau la adancimi care pot atinge cca. 200 m, aceasta forma de poluare reprezinta o amenintare asupra oamenilor si a ecosistemelor. Fauna acvatica confunda din ce in ce mai des deseurile cu mancarea. Conform statisticilor, la nivelul apelor exista de sase ori mai mult plastic decat planton, iar noi toti suntem responsabili de actuala situatie si tot noi suntem cei care trebuie sa o imbunatateasca. Doar ca exemplu relevant, Dunarea este un fluviu ce trebuie protejat pentru a nu se ajunge la situatii neplacute, care ar avea un impact dezastruos pentru oameni si ecosisteme.

Conferinta plenara: Cum convingem un om sa ia atitudine
Pentru acest moment, echipa letona a invitat 2 persoane publice extrem de indragite la nivel national, Valdis Melderis (radio host) si Mārtiņš Daugulis (prezentator TV), pentru o dezbatere intre modelul optimist care sustine ca omul se poate schimba prin puterea exemplului si modelul pesimist, care nu vede acest lucru posibil. Am trecut prin toate motivele si argumentele de care fiecare dintre noi, ca organizatori Let`s Do It! ne-am lovit la un moment dat si am descoperit moduri creative si argumente puternice pentru a le combate. Personal, m-am bucurat sa aud aceleasi idei pe care le folosesc si eu cu convingere de fiecare data cand cineva ne intreaba de ce sa curete dupa altcineva sau de ce sa faca voluntariat.

Workshop: Cum sa depasesti stereotipurile

Eriks Stendzinieks, un celebru director de creatie leton a fost gazda noastra pentru acest workshop. Eriks este cel care a sprijinit, alaturi de agentia sa !MOOZ, campania de comunicare pentru Let`s Do It, Letonia!, de altfel un fan al campaniilor sociale care, spune el, inspira echipa si le bucura sufletul de fiecare data. Ne-a aratat foarte multe campanii sociale reusite si celebra campanie pt LDI, cu ocazia careia au creat si un personaj: porcusorul roz (Mr Pigman), devenit simbol national al oamenilor care arunca gunoiul in locuri nepermise. Puteti gasi aceasta campanie aici.

Workshop: Waste Atlas Report

O sesiune extrem de interesanta despre situatia deseurilor la nivel international. Cateva cifre relevante:
– Mai mult de jumatatea din populatia planetei nu are acces la servicii de colectare selective
– La nivel global, sunt produse anual 1.84 miliarde de tone cu deseuri dintre care: 271.7 kilograme/pers deseuri solide. Nivelul de colectare: 73.9%, rata de depozitare: 38-48%, rata de reciclare: 16%
– Majoritatea deseurilor produse la nivel national sunt constructiile: 34%

IMG_20150220_121725Dincolo de workshop-urile extrem de utile ca informatii si sharing, ne-am bucurat tare mult sa facem cunostinta cu colegii nostri din peste 35 de tari Let`s Do It! prezente la conferinta: Grecia, Italia, Malta, Franta, Filipine, Belgia, Rusia, Egipt, SUA, Philipine,Kosovo, Suedia, Estonia sunt numai cateva dintre tarile cu care am schimbat idei curajoase. Oamenii Let`s Do It! sunt foarte inspirationali, vii, plini de idei, curajosi si gata sa fie schimbarea pe care vor sa o vada in lume. Povestile lor ne-au bucurat, ne-au facut sa zambim, ne-au emotionat extrem sau ne-au facut sa fim mandri ca facem parte din aceeasi comunitate. Provocarile fiecaruia sunt diferite, e fascinant sa descoperi ca o situatie total irelevanta pentru Romania da mare bataie de cap unei tari din Africa, de exemplu.

Este un sentiment pe care putini oameniil pot avea. Romania, o tara caracterizata prin pesimism, a reusit sa motiveze zeci de alte tariin cinci ani fiind exemplul ca lucrurile mari pot avea loc. Nu sunt multe cazuriin care tari precum Franta, Croatia, Egipt, Slovacia, Spania etc recunosc reusitele tarii noastre. In Let’s Do It am reusit.
Ziua a trecut ca prin farmec, iar seara a venit cu o veste foarte buna pentru delegatia noastra. Apoine-a prins pe toti dansand (da, Doers-i sunt la fel de implicati si cand petrec, nu doar cand muncesc :) pana la rasaritul soarelui. We Did It, Again! :)

Ne-am mandrit sa ridicam drapelul deasupra capului si sa spunem ca suntem din Romania. Multumim inca o data Vola.ro pentru sprijinul oferit.

Depozite de microplastic găsite în adâncurile oceanelor şi mărilor lumii

5734b88c-4d2b-49cf-a14d-0faaf4cdaeb5-1020x612
Oamenii de ştiinţă cred că au rezolvat misterul unde ajung zeci de mii de tone de mici bucăţele de plastic – şi răspunsul se află în noroiul şi nisipul de pe fundul oceanului.

De curând, Cercetătorii au fost nedumeriţi de faptul că au găsit mai puţin plastic la suprafaţa oceanului decât se aşteptau, dar un studiu făcut de o echipă britanică şi spaniolă concluzionează că sedimentele din adâncime acţioneză ca o chiuvetă pentru acest microplastic.

Analizând mostre din 12 locuri din Oceanul Atlantic, Marea Mediterană şi Oceanul Indian, luate între anii 2001 şi 2012, cercetătorii au descoperit pentru prima dată cantităţi substanţiale de microplastic (ce măsoară mai puţin de 1mm lungime) ce s-au acumulat în sedimente la mare adâncime. Micile fibre au fost găsite la adâncimi de la 300m în Marea Mediterană până la 3000m, la presiuni mai mari de 1000 de ori decât cea de la suprafaţa mării.

Profesorul Lucy Wodall de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, conducătorul lucrării, spune: “Acesta este doar vârful Iceberg-ului, Fibrele sunt omniprezente în oceanele noastre şi par a fi destul de abundente în comparaţie cu studii care au analizat lucruri similare. Mesajul principal al lucrării este destul de simplu: Fibrele de plastic se află acolo (pe fundul oceanului). Acum noi trebuie să aflăm care este impactul asupra mediului nostru.”

Un studio făcut la începutul lunii, cel mai cuprinzător din categoria sa până acum, a estimat că sunt 5 trilioane de bucăţi de plastic în oceanul planetar, cântărind aproape 269000 de tone. Dar autorii, care au colectat zeci de mii de bucăți de plastic şi mai apoi au extrapolat cât de multe s-ar fi găsit în întreaga lume, au avertizat că suma colectată de ei era de doar 0,1% din producția anuală de plastic la nivel global.

Noua lucrare de prelevare a probelor de sedimente din adâncime, publicată în revista Royal Society Open Science, a găsit bucăţi de plastic, care au avut de obicei de 2-3 mm în lungime și mai mici de 0,1 mm în diametru. “Răspândirea microfibrelor de plastic în toate probele de sedimente și pe toate coloniile de corali examinate sugerează că acest contaminant este omniprezent în adâncimea măriilor.Mai mult decât atât, marea varietate de tipuri de polimeri detectate arată că acumularea și depunerea de microfibre la adâncime este complexă și că ele apar dintr-o varietate de surse interne și industriale “, declară studiul.


Woodall a adaugat: “Aproape orice este o sursă potențială pentru ceea ce am găsit. Uitaţi-vă doar în jurul mediului nostru, calculatoarele noastre au plastic, pungi noastre au, ceştile noastre au. Toate aceste lucruri pot ajunge în ocean, astfel încât nu este posibil să identificam o sursă particulară.

Abundenţa de plastic la astfel de adâncimi are ramificaţii potențial negative pentru viața marină, deși studiul spune că este nevoie de mai multă cercetare. “Sunt cunoscute o serie de organisme care ingeră microplasticul, și există o preocupare că aceasta ar putea duce la daune fizice și / sau toxicologice”, avertizează autorii.

Articol tradus: The Guardian

Imagine Articol

Drumul spre Riga

18 februarie 2015.

IMG_20150218_170214Plecam la Riga, la conferinta internationala Let`s Do It, World! Luciana, Octavia, Stefan, Andrei si subsemnata (Anca) am fost reprezentantii Let`s Do It, Romania! la intalnirea anuala a cele mai mari comunitati de voluntari din lume (peste 12 milioane de oameni)!

IMG_20150218_153521Calatoria noastra nu ar fi putut fi posibila fara partenerii nostri de la Vola.ro. Asadar, miercuri, la 6 dimineata, am luat avionul spre Istanbul, unde urma sa avem o escala de 4 ore, pentru ca apoi sa continuam drumul spre Riga. In aeroport am cunoscut si primii Doers: colegii nostri din Egipt, Turcia, Albania si Moldova, care mergeau cu acelasi zbor spre Riga. Surpriza, insa! La Istanbul pista era acoperita de zapada, un eveniment extrem de rar pentru turci (se intampla odata la 4-5 ani). Dupa intarzieri repetate, am aflat cea mai trista veste posibila: zborul nostru fusese anulat, din cauza vremii nefavorabile. Urma sa ratam o mare parte a primei zile de conferinta si trebuia sa revenim a doua zi la aeroport, cu speranta ca vremea se va indrepta si ca zborurile vor fi reluate.

Asadar, 10 Doers blocati pe termen nedefinit in aeroportul Ataturk din Istanbul. Ce era de facut? Niciunul dintre noi nu mai trecuse printr-o astfel de intamplare, iar situatia din Istanbul era cu adevarat grava: peste 680 de zboruri fusesera anulate in cursul zilei din cauza ninsorii. Nu stiu daca ati trecut vreodata prin asta, insa un avion anulat inseamna o multime de proceduri: trebuie sa mergi la traffic desk sa anunti si sa primesti o stampila pe scanul pasaportului, ai dreptul sa soliciti cazare si trebuie sa-ti schimbi biletul de avion la compania aeriana. E o situatie dificila si intr-un caz singular, imaginati-va cum stau lucrurile cand sute sau chiar mii de oameni au aceeasi problema in acelasi timp!

IMG_20150218_200653Haos total, oameni nervosi si suparati, cozi imense, multa oboseala si frustrare, incertitudine cat cuprinde. Dupa mai bine de 3 ore de stat la coada am reusit printr-o minune sa primim documentele si sa trecem de frontiera. Am renuntat complet la ideea de a solicita cazare sau de a schimba biletele, ar fi insemnat sa stam la cele mai lungi cozi pe care le-am vazut vreodata – pe bune!

Ne-am hotarat sa ne petrecem noaptea in Istanbul si sa ne bucuram de experienta total neasteptata care ne fusese pregatita. Faceti un exercitiu de imaginatie: e noapte, va aflati intr-un un oras strain in care se vorbeste o limba necunoscuta, e un ger de crapa pietrele si abia puteti vedea la cativa metri din cauza ninsorii, sunteti imbracati destul de subtire, fara bagajele ramase la cala. Cam asa eram noi. :)

Am facut rapid un plan de urgenta, am gasit un hostel cu ajutorul prietenilor nostri turci, am descifrat harta mijloacelor de transport si am plecat spre central orasului, ca sa gasim un restaurant pentru cina. Si chiar am gasit unul incantator, de unde vedeam perfect de pe geam Moscheea Albastra! A fost o ocazie buna sa incercam preparatele traditionale turcesti si sa aflam mai multe despre colegii nostri de suferinta din celelalte tari. Iar aventurile nu s-au oprit aici: pana si drumul la hostel a fost o provocare: taximetristii fugeau pur si simplu de noi, din cauza vremii, asa ca am avut de schimbat un tramvai si un funicular pana la destinatie.

Surpriza, din nou! Cand sa iesim din funicular, usile n-au mai vrut sa se IMG_20150219_115332deschida minute bune, pana la interventia unei echipe de urgenta. Iar aventura a continuat pana la hostel, pe care l-am gasit dupa vreo ora de plimbat infrigurati prin ninsoare. Cam multe emotii pentru o singura zi, nu? Cand in sfarsit ne-am dus la culcare, un singur gand era in mintea tuturor: sa se opreasca ninsoarea ca sa putem pleca spre Riga! 6 ore mai tarziu, eram din nou in picioare, gata de plecare catre aeroport. Noaptea trecuse intr-o secunda, nu eram in niciun caz cei mai odihniti oameni din lume, ninsoarea nu se oprise inca de tot, iar o multime de zboruri fusesera anulate in ultimele ore. Nu si al nostru, care avea un status incurajator. Am ajuns, asadar, plini de incredere la aeroport, unde ne astepta o coada imensa pentru schimbarea biletelor.

Ce ne-a salvat a fost din nou partenerul nostru Vola.ro, prin echipa de la call-center, o echipa extrem de atenta si prompta. In 10 minute am primit confirmarea ca biletele fusesera schimbate, iar noi doar am printat din nou boarding pass-urile noi. Si pe aceasta cale, multumim Vola.ro si Manuela!

Vola-(vector)_fullCredeti ca aventurile s-au incheiat aici? Nici pe departe! Zborul nostru a fost amanat in 2 randuri, iar apoi am fost anuntati ca poarta de imbarcare a fost schimbata. Dupa ce am strabatut aeroportul de la un capat la altul, guess what: poarta a fost schimbata la loc. Asa ca alearga din nou inapoi! Cand, intr-un final, am urcat in avion, bucurosi ca plecam spre Riga, am mai avut parte de o surpriza: avionul a mai stat o ora pe pista, pana a primit ok-ul pentru decolare. Ne intrebam deja cu ingrijorare ce surprize ne mai asteapta la capitolul bagaje sau pe drum spre hotel, odata ajungi in Riga. Ideea de bagaje pierdute parea ceva total normal in peisajul ultimelor zile :)

Cu toate astea, odata ajunsi pe pamant leton, norocul nostru s-a schimbat. Totul a mers extrem de rapid, asa ca, la ora 7 seara, am ajuns la hotel, cu ultimele puteri, dar cu un zambet imens pe fata. Reusisem! Aventura noastra era deja cunoscuta de toti colegii nostri de la LDIW, pe care ii tinusem la curent cu poze pe grupul nostru de Facebook, asa ca vestea ca reusisem sa depasim toate obstacolele a fost primita cu foarte mult entuziasm si aplauze. A urmat o seara perfecta, in care am povestit despre ce inseamna Let`s Do It! in Romania, despre rezultatele noastre extraordinare din ultimii 5 ani, despre planurile noastre de viitor alaturi de partenerii nostri din Romania. Iar oamenii din LDIW sunt absolut fantastici! Plini de energie, pozitivi, luminosi, ne-au inspirat inca din primele momente! Daaaaaar, despre toate acestea, in episodul urmator :)

Articol realizat de Anca Banita

Chiar reciclăm?

Doar jumătate dintre români declară că se preocupă de colectarea selectivă de hârtie, carton sau cutii de băuturi, în comparație cu 90% dintre ceilalți europeni, conform celui mai recent eurobarometru al Comisei Europene, dat publicității în cadrul campaniei Generation Awake, o inițiativă paneuropeană de reducere și valorificăre a deșeurilor, informează un comunicat de presă.

Ce colectează românii?
Același studiu arată că românii preferă cel mai mult să colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale de plastic, cu un procent de 60%, media europeană fiind de 90% în cazul acestor deșeuri. Pe locurile următoare se află colectarea selectivă a deșeurilor de sticlă, cutiilor metalice, deșeurilor de bucătărie, deșeurilor electrice și electronice, pe ultimul loc aflându-se deșeurile de grădină.
Cu toate acestea, România alături de Bulgaria, Letonia și Cipru se află la coada clasamentului european în ceea ce privește disponibilitatea de a sorta deșeurile menajere.

Conform unui studiu, românii vor mai mult
Majoritatea românilor, peste 60%, și-ar dori mai multe instalații de reciclare și compostare a deșeurilor în zona unde locuiesc, în timp ce 58% dintre aceștia spun că își doresc asigurări mai clare că deșeurile sunt într-adevăr reciclate. Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionați spun că au nevoie de mai multe informații despre cum și unde se separă deșeurile. Doar un procent de 40% s-ar lasă conviși să colecteze selectiv mai mult dacă s-ar oferi stimulente financiare, precum garanții și tarife reduse.

Românii, de la teorie la practică
În ceea ce privește acțiunile pe care românii le-ar întreprinde pentru a reduce cantitatea deșeurilor generate, cei mai mulți dintre aceștia, 72%, declară că ar fi dispuși să cumpere exact cât au nevoie pentru a limita deșeurile generate. 60% dintre românii chestionați spun că ar depune eforturi pentru a repara aparatele stricate înainte de a cumpăra unele noi, în timp ce 48% ar evita să cumpere produse „supra-ambalate”. Pe ultimele locuri în ceea ce privește disponibilitatea românilor de a trece la acțiune cu privire la reducerea deșeurilor se află depunerea de eforturi pentru a primi corepondența poștală nedorită.
De asemenea, românii alături de bulgari și maltezi, ar fi cei mai puțin dispuși să cumpere mobilă la mâna a doua pentru a reduce cantitatea de deșeuri de pe piață, în timp ce 7 din 10 suedezi, finlandezi și danezi ar opta pentru o astfel de metodă.

Românii preferă buy-back
În ceea ce privește bunurile de folosință îndelungată și decizia de cumpărare, cei mai mulți dintre românii implicați în studiu au declarat că metoda producătorului care ar lua înapoi produsul vechi, atunci când se face o noua achiziție, i-ar influența cel mai mult decizia de cumpărare. De asemenea, românii spun că sunt influențați și de o perioadă de garanție cât mai mare la produs, dar și de utilizarea cât mai îndelungată a produsului în cauză.

Statistici europene
Valoarea totală a deşeurilor generate anual de gospodării şi întreprinderi în România (2012)- România: 219 309 676 tone, în timp ce UE-28: 2 468 300 000 tone.

În anul 2011, fiecare cetăţean din cele 27 de state membre ale UE a generat în medie 159 kg de deşeuri din ambalaje. Această cantitate a variat între 43 kg şi 216 kg pe cap de locuitor. Hârtia şi cartonul, sticla, materialele plastice şi metalul sunt, în această ordine, cele mai răspândite tipuri de deşeuri de ambalaje din UE.
La nivelul UE, cantitatea de deşeuri de plastic provenite de la consumatorii finali s-a ridicat la 25,1 milioane tone, în creştere cu 2,4 % faţă de nivelul înregistrat în 2010. Acestea au fost valorificate în proporţie de aproximativ 60 % în 2011, tendinţa fiind în continuare de creştere.

Potrivit unui studiu, o punere deplină în aplicare a legislaţiei UE în materie de deşeuri ar genera o economie de 72 miliarde EUR anual, o creştere a cifrei de afaceri anuale în sectorul gestionării deşeurilor şi al reciclării de 42 miliarde EUR la nivelul UE, precum şi 400 000 de locuri de muncă până în 2020.

În fiecare an, în Europa se produc aproximativ 90 milioane tone de deşeuri alimentare.
„Deşeurile electronice” – deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) – reprezintă unul din cele mai dinamice fluxuri de deşeuri din Europa, înregistrând anual o creştere de 3-5 %.

Lupta impotriva poluarii. Ce tari sunt in top?

Deşi poluarea mediului înconjurător este generată şi de cauze naturale cum ar fi erupţiile vulcanice sau incendiile în zone forestiere, în cea mai mare parte este cauzată de acţiuni ale omului. Se observă creşterea nivelului de poluare în locurile populate, oamenii contribuind semnificativ la degradarea mediului. Trebuie să fim conştienţi de efectele negative ale poluării şi să luăm măsuri pentru stoparea distrugerii şi menţinerea planetei curată.

 

Două organizaţii internaţionale care militează pentru protecţia mediului – Blacksmith Institute şi Green Cross realizează an de an studii şi rapoarte, analizând problemele de poluare toxică, la nivel global. În acelaşi timp ei identifică şi implementează planuri de curăţare a unora din cele mai poluate locuri din lume, proiectele lor salvând vieţi, îmbunătăţind starea de sănătate din comunităţi şi contribuind la refacerea mediului.

 

Raportul din 2014 este al nouălea în seria de rapoarte anuale realizate de cele două organizaţii, primul astfel de raport fiind din 2006. Dacă în 2006 şi 2007 realizau topul celor mai poluate locuri din lume iar în anii următori realizau topul celor mai grave probleme de poluare toxică, studiul din 2014 este puţin mai optimist, este realizat un top cu 10 din ţările unde se lupta cu success împotriva poluării toxice, în lista de mai jos acestea fiind listate în funcţie de regiune.

 

85bedad931ac1f495ae726a2fd2e4017•       Ghana, Agbogbloshie: incinerarea periculoasă a deşeurilor electronice a fost înlocuită cu reciclarea asistată mecanic

Reciclarea deşeurilor electronice este o sursă importantă de venit pentru localnicii din Agbogbloshie, o suburbie a oraşului Accra, capitală Ghanei. Localnicii ard plasticul sau demontează cu mâinile goale produse electronice uzate, importate în special din Europa, proces care este dăunător atât pentru mediu, cât şi pentru sănătatea muncitorilor. Acum, cu ajutorul unor maşini, metalele sunt extrase într-un mod mai sigur şi mai eficient.

 

28ba9a03baa13677637a1ded2e232dfb•      Senegal, Thiaroye Sur Mer: înlocuirea obiceiului letal de reciclare a plumbului din baterii cu grădini hidroponice profitabile

Intoxicarea acută cu plumb, o afecţiune rară care necesită o expunere prelungită de zi cu zi la plumb, a luat vieţile a 18 de copii mici din Ngagne Diaw, în interval de câteva luni. Femeile din comunitate, spărgeau baterii plumb-acid uzate şi topeau plumbul din ele pentru a îl extrage şi revinde. Fumul şi praful generate de procesul de topire au contaminat comunitatea, ducând la moartea unor copii şi afectarea stării de sănătate a altora. Partenerii şi finanţatorii proiectului, împreună cu guvernul senegalez, au decontaminat satul de plumbul, atât de toxic şi au instruit femeile în agricultura hidroponică, oferindu-le o alternativă sănătoasă că şi loc de muncă.

 

52401f12fb7cca3a1795cacf14183c3a•       Peru: noi legi împortiva poluării solului şi propuneri de remediere

Peru este un stat minier. Este unul dintre principalii producători de aur, argint, cupru şi chiar ulei, la nivel global. Timp de decenii aceste, au existat foarte puţine reglementări de mediu în aceste industrii extractive, rezultând mii de locuri contaminate. Peru începe să ia măsurile necesare pentru a se asigura că exploatarea resurselor nu lasă o moştenire toxică ireparabilă, mediului şi peruanilor. Recent, în Peru, guvernul a introdus printre primele standarde ale calităţii solului, între ţările din America Latină. Aceste standarde reglementează nivelul de emisii toxice rezultate din industriile extractive şi oferă un cadru legal pentru a se începe depoluarea locurilor contaminate.

 

d7508c50f3c145a3f1a34a0f24128d9d•       Uruguay, Montevideo: decontaminarea zonelor poluate cu deşeuri electronice, astfel încât să nu fie necesară relocarea polulaţiei

Localnicii cu venituri mici din Montevideo, incinerează deşeuri electronice şi cabluri electrice, pentru a obţine şi vinde cupru. Prin arderea deşeurilor electronice, cunoscute şi sub denumirea de “e-deşeuri”, localnicii au creat în comunitate zone în care nivelul de contaminare cu metale grele şi alte toxine este atât de înalt, încât devenise periculos pentru sănătatea oamenilor. Global Alliance on Health and Pollutionîmpreună cu reprezentanţi ai oraşului Montevideo au colaborat pentru identificarea şi remedierea câtorva dintre zonele cu cele mai ridicate nivele de toxicitate din oraş.

 

ff5d5cf465d4c6b1197f451c3ff93e85•      Mexico, Mexico City: transformarea unei rafinării de petrol contaminate într-un parc, de care se bucură peste un milion de vizitatori pe an

O rafinărie din centrul capitalei Mexicului a eliminat în aer plumb, benzen şi alte metale grele timp de 58 de ani, fiind şi acesta unul din factorii pentru care în trecut oraşul era considerat “cel mai poluat oraş din lume”. Pământul rafinăriei conţinea toxine până la câţiva metri sub suprafaţă, iar apa din subteran era la rândul ei contaminată. Guvernul din Mexic, cu sprijin din partea unor universitati şi instituţii din industria petrolieră, au reabilitat cu succes zona. Astăzi, pe locul fostei rafinării, găsim unul dintre cele mai iubite parcuri din Mexico City.

 

d19fa5a3a213c7474b5886a0664a760e•      Indonesia, Cinangka: decontaminarea terenului de fotbal care era plasat pe locul unde fusese un depozit ilegal de baterii de plumb, reducând dramatic expunerea copiilor la deşeuri periculoase

Localnicii demontau baterii auto în curtea caselor, topeau plumbul şi aruncau resturile în diferite locuri. Nivelul de contaminare al solului pe care se află terenul local de fotbal, era de 500 de ori mai ridicat faţă de limita maximă admisă pentru zonele rezidenţiale, valoarea limita admisă fiind de 400ppm. În urma unui proiect încheiat în aprilie 2014, pământul poluat a fost încapsulat, astfel fiind prevenită împrăştierea materialelor toxice. Acum, copii pot folosi terenul în condiţii mai sigure. Prin acest proiect pilot s-a dovedit fezabilitatea şi renatbilitatea metodei de curaţare a solului, deschizându-se calea spre intervenţii similare în alte aşezări.

 

7097e70bbe2b28a4a24c79231faa5b1d•       Philippines, sistemul de rauri din orasele Marilao, Meycauayan si Obando: Curăţarea folosind sisteme de filtrare cu zeolit şi probiotice

Un centru major pentru acvacultură, sistemul de râuri din oraşele Marilao, Meycauayan şi Obando este de asemenea foarte poluat de apă reziduală netratată, rezultată în urmă proceselor de reciclare a bateriilor uzate, rafinare a metalelor preţioase, tăbăcire a pielii etc. Probele de apă prelevate indică un nivel îngrijorător de cadmiu, cupru şi plumb. Un proiect de patru ani sponsorizat de HSBC şi realizat de Institutul Blacksmith, în cadrul proiectului “Pure Earth” este testarea unui sistem inovativ de filtrare a apei în lacuri, îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii apei, instruirea pescarilor pentru a îi implica în procesul de curăţare, informarea şi educarea comunităţii.

 

a4b32dbb91d948214156f3edb14c158f•       Vietnam, Dong Mai: înlăturarea intoxicaţiei cu plumb dintr-un sat contaminat pentru doar 20$ de persoană

În trecut oamenii din Dong Mai se ocupau cu mestesugăritul, dar în ultimele decenii aceştia s-au îndreptat din ce în ce mai mult înspre reciclarea bateriilor şi topirea plumbului. Cei 2600 locuitori au plătit un preţ prea mare pentru această activitate toxică, în comunitatea lor înregistrându-se un nivel ridicat de boli respiratorii şi boli psihice.

Proiectul de curăţare a demarat lent datorită bugetului limitat, însă autorităţile locale au fost convinse să se implice în decontaminarea satului. În mai puţin de un an, nivelul de plumb din sângele locuitorilor a scăzut cu 30% şi este într-o continuă scădere, bugetul întregului proiect fiind de 60.000$, suma care include pe lângă curăţarea propriu-zisă şi realizarea materialelor educaţionale şi testarea localnicilor.

 

c2d95d62451011d02f4b8594fea5b085•      Fostul URSS, Siberia, regiunea Tomsk: Identificarea a sute de mii de tone de pesticide vechi, dar încă toxice

După prăbuşirea URSS sute de mii de tone de pesticide toxice precum DDT, lindan şi alte pesticide organoclorurate, au fost îngropate în diferite zone sau uitate în mii de depozite abandonate din zona, fără a se ţine o evidenţă a acestora. În ultimii douăzeci de ani, pesticidele au eliminat toxine în apele din apropiere şi în sol. Un parteneriat larg, între un număr mare de organizaţii şi asociaţii colaborează cu un grup local de experţi din Siberia pentru a identifica aceste locuri toxice, astfel încât să poată fi decontaminate. Procesul de curăţare propriu-zisă este planificat pentru 2015. În lume, există numeroase astfel de locuri în care sunt stocate pesticide, acţiunea din Tomsk fiind un exemplu de soluţie fezabilă şi eficientă din punct de vedere al costurilor pentru identificarea şi eliminarea acestor substanţe toxice.

 

01e4479d7567732447ea81c3b51b51e7•       Kirghistan, Mailuu-Suu: instalarea filtrelor de apă îmbunătăţeşte calitatea vieţii localnicilor, în timp ce copiii sunt implicaţi într-o campanie educaţională

Minele de uraniu, desfiinţate după căderea URSSului, au lăsat o moştenire periculoasă în oraşul Mailuu-Suu; acesta fiind doar una din multe comunităţi similare din regiune. Metalele grele şi radionuclizii din cele 23 de bazine de decantare, aflate în apropiere, au migrat în sistemul de apă al oraşului. Unul din cinci adolescenţi prezenţa tulburări ale sistemului imunitar. A fost implementat un proiect care viza reducerea expunerii localnicilor la aceste substanţe dăunătoare prin instalarea filtrelor de apă în şcoli şi grădiniţe, măsurarea nivelul de radiaţii în case iar unde era cazul au instalarea de scuturi împotriva radiaţii, doar în cazuri extreme, locuitorii fiind relocaţi. În plus, cei care se încadrau în grupe cu grad înalt de risc, îndeosebi copiii şi adolescenţii au fost testaţi şi populaţia a fost educată asupra riscurilor legate de bazinele de decantare.

Probele de apă prelevate din şcolile unde au fost instalate filtre indică un conţinut de uraniu cu 48%-65% mai mic decât înainte. Analizele de sânge efectuate adolescenţilor, la 40 de zile după instalarea filtrelor de apă indică, de asemenea, o îmbunătăţire semnificativă. Cu toate acestea, extinderea acestor eforturi este în prezent blocată din cauza lipsei de fonduri.

 

Lista proiectelor implementate cu succes este lungă, marea majoritate a acestora fiind implementate în ţări din lumea a treia. În prezent, pe lista sunt şi o serie de proiecte în zone poluate din Europa de Vest şi Asia Centrală. Copşa Mică, cunoscut că fiind cel mai poluat oraş din Europa în anii ‘90, şi-a făcut loc pe această lista, alături de aproape 30 de oraşe din Rusia.

 

Cele 10 poveşti de succes menţionate sunt un exemplu care dovedesc că în ciuda tuturor obstacolelor şi resurselor materiale limitate, lucrând împreună putem îmbunătăţi calitatea vieţii şi mediului, chiar şi în cele mai poluate locuri.
Surse articol: sursa 1, sursa 2, sursa 3

 
Realizat de: Catalina Boboc