Cercetătorii avertizează: Mai mult plastic în ocean decât pește până în 2050

Un raport al Forumului Economic Mondial și al Fundației Ellen MacArthur arată că, dacă se continuă ritmul poluării apelor din prezent, până în 2050, oceanul va conține mai mult plastic decât pește.

Anual, în ocean ajung 8 milioane de tone de plastic. Asta este echivalentul unui camion de gunoi aruncat în ocean în fiecare minut, conform estimărilor Forumului Economic Mondial.

„Cea mai bună cercetare pe care o avem estimează că în momentul de față sunt peste 150 de milioane de tone de plastic în ocean. În acest ritm, oceanul va găzdui o tonă de plastic pentru fiecare 3 tone de pește până în 2025, iar până în 2050, vom avea mai mult plastic decât pește”, scrie în raport.

Deși cercetătorii recunosc faptul că plasticul face parte din viața noastră de zi cu zi, ei subliniază nevoia urgentă de a reduce consumul de plastic. Cele mai multe ambalaje din plastic sunt folosite doar o dată înainte de a fi aruncate, rezultând anual pierderi economice de până la 120 de miliarde de dolari.

Soluțiile date de cercetători pentru a se reduce cantitatea de plastic aruncată sunt: dezvoltarea noilor tehnologii și reciclarea plasticului, urmată de transformarea lui materiale noi. Astăzi, doar 14% din ambalajele din plastic sunt colectate pentru reciclare. În comparație, gradul de reciclare la nivel global a hârtiei este de 58%, în timp ce pentru fier și oțel este de la 70% până la 90%.

Autor: Florina Mirică

Surse articol: Discovery News,  The Guardian, Huffington Post

Sursă foto: Sursa 1

Franța devine prima țară care interzice magazinelor să arunce alimente

Franța a adoptat săptămâna trecută o lege conform căreia supermarketurile nu mai au voie să arunce alimentele nevândute sau care sunt aproape de termenul de expirare. Mai mult, magazinele mari vor fi obligate să doneze alimentele respective către organizații caritabile sau grădini zoologice.

Noua legislație prevede că proprietarii magazinelor cu o suprafață de cel puțin 400 de metri pătrați vor fi nevoiți să semneze contracte de donație cu organizații caritabile. În caz contrar, vor primi o amendă de 3.750 de euro.

Legea a fost primită cu bucurie de băncile de alimente, care încearcă acum să găsească mai mulți voluntari, depozite și frigidere pentru a face față creșterii donațiilor.

Banca Alimentara Franta

„Cel mai important lucru este că vom putea crește calitatea și diversitatea alimentelor pe care le primim și le împărțim, datorită contractului de donație dintre supermarketuri și organizații caritabile. În ceea ce privește balanța nutrițională, momentan avem deficit de produse din carne, dar și de fructe și legume. Sperăm că legea ne va ajuta să facem rost de aceste produse”, declară pentru The Guardian Jacques Bailet, directorul Banques Alimentaires, o rețea de bănci alimentare din Franța.

Legea a venit ca urmare a campaniilor susținute de cumpărători și de organizațiile pentru combaterea sărăciei și a risipei alimentare. Activiștii încearcă acum să convingă Uniunea Europeană să adopte legislații asemănătoare în statele membre.

În ceea ce privește situația din România, la noi se aruncă anual la gunoi 5 milioane de tone de mâncare consumabilă, aproximativ 10% din alimentele de pe raft fiind astfel risipite.

Autor: Florina Mirică

Surse articol: Independent, The Guardian, Digi 24

Surse foto: Sursa 1, Sursa 2

Costa Rica a folosit în 2015 energie regenerabilă în proporție de 99%

Costa Rica este una dintre puținele țări din lume care au reușit în 2015 să se lipsească aproape în totalitate de combustibilii fosili. Timp de 285 de zile și-a alimentat rețeaua de electricitate doar din surse regenerabile.

Trei sferturi din energia cu care este alimentată țara vin din hidrocentrale, mulțumită unui sistem de râuri foarte mare și unor precipitații bogate. Restul vin din alte surse de energie regenerabilă, precum energia geotermală, biomasă, eoliană, solară.

Guvernul din Costa Rica își păstrează obiectivul de a renunța complet la combustibilii fosili până în 2021. În plus, își propune să reducă în general consumul de energie și să elimine dependența de combustibili fosili din transporturi.

Cetățenii au avut și alte beneficii, precum scăderea costului energiei cu aproximativ 12% în 2015, iar Institutul de Electricitate din Costa Rica se așteaptă ca în viitor să fie reduceri de prețuri și mai mari.

Costa Rica este un exemplu bun de urmat, însă nu este singurul.  Multe locuri au făcut deja tranziția către electricitate obținută doar din surse regenerabile. Samso din Danemarca este prima insulă alimentată din regenerabile. Mai recent, Uruguay și unele orașe din SUA: Burlington, Vermont, Aspen, Colorado, toate au făcut tranziția către energie 100% regenerabilă.

Autor: Florina Mirică

Surse articol: EcoWatch, Phys.org, Tree Hugger, Digital Trends

Surse foto: Sursa 1

 

Primul autobuz solar din Africa circula pe strazile din Uganda

Inginerii din Uganda au construit primul autobuz solar din Africa, despre care aceștia spun că va revoluționa industria automobilelor din regiune.

Kayoola, așa cum l-au numit, are 35 de locuri și poate parcurge 80 de kilometri cu ajutorul celor două baterii ale sale, care sunt încărcate de panourile solare instalate pe acoperișul autobuzului.

_88039090_88039089 (1)

Directorul executiv al Kiira Motors speră speră acum să atragă investitori, pentru a avea destule fonduri încât să poată fi produs în masă. Dacă totul merge bine, precizează el pentru BBC, până în 2018 fabricarea autobuzului Kayoola va asigura 7.000 de locuri de muncă pentru localnici.

„Autobuzul este în întregime electric și dorința noastră este să testăm puterea energiei solare, pentru a ajuta oamenii să se deplaseze cu ușurință. Datorită faptului că Uganda este una dintre cele 13 țări poziționate de-a lungul Ecuadorului, avem opt ore de energie solară puternică, pe care o putem valorifica”, declară pentru BBC Paul Isaac Musazisi, director executiv Kiira Motors.

Autobuzul de  35 de locuri este destinat circulației în zonele urbane, din cauza restricției de 80 de kilometri pe care îi poate parcurge cu bateriile, până acestea se descarcă. Produs în masă, acesta ar costa 58.000 de dolari, despre care Musazisi spune că este un preț competitiv.

Autor: Florina Mirică

Surse articol: BBC News, Quartz Africa

Surse foto: Sursa 1, Sursa 2

Soluție pentru problema parcărilor din București: parcările automate de sub spațiile verzi

O idee bună pentru a scăpa de numărul mare de mașini parcate pe trotuarele din București vine din New York. Proiectul parcului Willoughby Square include o parcare automatizată care va fi construită sub parc.

Parcul va fi inaugurat în acest an și are o suprafață de 5 000 de metri pătrați. Parcarea subterană are capacitatea de 700 de mașini și va fi complet automatizată.

image006

Cum funcționează: Fiecare șofer va intra pe una dintre cele 12 intrări ale parcării. Vor ajunge într-o încăpere unde vor fi întâmpinați de un ecran mare TV, care îi ajută să plaseze mașina pe o placă de transport. Șoferul părăsește și încuie mașina, după care plătește cu cardul pentru a iniția procesul de parcare.Vehiculul este apoi transportat automat către un loc de depozitare. Când șoferul se întoarce să își ia mașina, validează din nou cardul de credit și mașina îi este returnată în 2 minute. Deoarece nimeni nu a atins automobilul, nu există riscul ca acesta să fie zgâriat sau avariat în vreun fel.

Pe lângă beneficiile oferite de evitarea aglomerației de mașini, un mare beneficiu pentru mediu este lipsa poluării fonice și cu gaze de eșapament. Conform Automotion, anual se vor arde cu 65 000 mai puțini litri de combustibil și emisiile de dioxid de carbon vor fi reduse cu 152 de tone metrice.

O astfel de parcare poate găzdui 250.000 de mașini pe an, de trei ori mai multe decât una obișnuită.

 

Autor: Florina Mirică

Surse articol: Tree HuggerDown Town Brooklin,

Surse foto: Sursa 1, Sursa 2

 

Mișcarea “Let’s Do It! World!” a implicat anul trecut peste 3.4 milioane de voluntari care au curățat deșeuri în întreaga lume

În 2015 au avut loc acţiuni masive de curăţenie în cadrul mișcarii “Let’s Do It World!”. 3.4 milioane de oameni din 34 de ţări au colectat peste 45.000 de tone de deşeuri, care, altfel, ar fi fost lăsate în natură şi ar fi continuat să deterioreze mediul înconjurător.

Deşeurile aruncate şi depozitate în mod ilegal provoacă boli cronice, prezintă un pericol pentru animale si păsări, poluează solul, apa şi aerul. S-a dovedit că un management al deşeurilor slab dezvoltat contribuie, de asemenea, la schimbările climatice. Cantităţile mari de deşeuri depozitate necorespunzător au provocat, în mai multe ţări, inundaţii şi distrugeri care au dus la moartea a mii de oameni. În anumite zone, deșeurile aruncate ilegal au contribuit la creșterea incidenţei de tumori, autism şi boli respiratorii grave.

În 2015, ţări precum Albania, Kenia, Macedonia, Filipine, Rusia, Azerbaidjan, Afganistan, Bolivia, România, Columbia, Kosovo, Finlanda, Belarus, Ungaria, Suedia, Bosnia şi Herţegovina, Italia, Malta, Estonia, Grecia, Cipru, Ucraina, Letonia, Lituania, Croaţia, Cehia s-au ridicat împotriva problemei depozitarii ilegale a deseurilor. Cele mai mari acţiuni de curăţenie au avut loc în Suedia unde s-au adunat 804.570 de oameni, în Ucraina – 500.000 de oameni, Lituania – 250.000 de persoane, Ungaria – 170.000 de voluntari şi Albania – 150.000 de oameni. În plus, proiectul Let’s Do It! Mediterranean care a avut loc în luna mai, a unit 13 ţări de pe ţărmul mării pentru a aduna deșeurile şi a atrage atenţia asupra poluării apei marine.

hip_old_man_ldiw2016_fb-600x222

Mișcarea “Let’s Do It!” a avut loc pentru prima dată în Estonia, în 2008, când 50.000 de oameni s-au unit şi au curăţat întreaga ţară în numai 5 ore, adunând 10.000 de tone de deșeuri şi salvând guvernul de 3 ani de muncă şi o cheltuială de 22 de milioane de euro (vezi video). În prezent, Let’s Do It! este o reţea globală, cu 112 ţări , care a angrenat peste 14.5 milioane de participanţi.

Cu toate acestea, proiectul “Let’s Do It!” nu are în vedere doar consecinţele cauzate de slaba gestionare a deşeurilor şi nivelul scăzut de conştientizare. “Nu suntem doar o mişcare de curăţare – ne dorim să creăm o schimbare durabilă. Această schimbare este deja vizibilă în Slovenia de exemplu, unde, cu doar câţiva ani în urmă, a avut loc o campanie de curăţenie în masă, la care au participat 273 000 oameni. Acum, datorită gradului ridicat de conştientizare generat de curăţenie, acelaşi grup de oameni care au organizat această mişcare în masă, ghidează Slovenia către modelul 0 deşeuri”, explică Rainer Nõlvak, fondatorul mişcării “Let’s Do It!”. Oraşul Ljubljana este prima capitală europeană care adoptă strategia “0 deşeuri” conform Zero Waste Europe. “Oamenii au învăţat să ignore problema atât de bine, încât nici măcar nu o mai observă. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de cooperare la nivel mondial şi de acţiune pentru a adopta un stil de viaţă responsabil, pentru că aceasta este singură planetă pe care o avem “, a adăugat el.

Echipele “Let’s Do It!” din întreaga lume pun foarte mare accent şi pe educare. În mai multe ţări s-au creat programe speciale, iar colaborările cu şcolile i-au ajutat pe cei mici să înţeleagă mai bine cum sunt realizate produsele, care este impactul lor asupra mediului înconjurător şi de ce este important să reciclezi. Un astfel de exemplu este programul “Let`s Do It, Danube!” din România, organizat în toate județele dunărene, cu scopul de a responsabiliza si educa românii asupra importanței curățeniei apelor.

Reţeaua internaţională “Let’s Do It!” își propune să rezolve problema aruncării şi depozitării ilegale a deşeurilor la nivel local şi global atât pe termen scurt cât şi lung – prin implicarea unei părţi cât mai mari a societăţii în activități de curăţenie națională într-o singură zi, prin adresarea problemelor legate de depozitarea ilegală şi prin implicarea experţilor politici şi lideri locali pentru a găsi soluţii sistemice durabile.

Vezi câteva statistici aici: www.letsdoitworld.org/statistics.

Un sat japonez reciclează 80% dintre deșeuri cu ajutorul locuitorilor săi

Locuitorii satului Kamikatsu din Japonia reușesc să dea întregii lumi un exemplu de reciclare eficientă. Ei își separă deșeurile în 34 de categorii și reușesc să refolosească 80% din ele. Mai mult, obiectivul satului cu o populație de 1700 de locuitori este să devină prima comunitate din țară “zero waste” (fără risipă).

La centrul de colectare sunt lăzi separate pentru diferite tipuri de produse din hârtie: ziare, reviste, cartoane. La fel și pentru doze și recipiente: de aluminiu, de spray, de fier.

A resident divides up her bottles into clear, brown and other coloured bottles at the waste disposal site in central Kamikatsu Town in Shikoku, Japan on July 22, 2008. There are no rubbish collection services to the 800 households in the town and residents are required to carry all their non-compostible rubbish to one waste disposal site and divide it up into 34 different types for recycling. Commissioned: recycling, zero waste story Photographer: Robert Gilhooly

“A fost greu să căpătăm încrederea și înțelegerea oamenilor. Cel mai greu este pentru ei să separe gunoiul în 34 de categorii, ceea ce este foarte mult”, povestește Akira Sakano, una dintre inițiatoarele proiectului.

În lipsa unei mașini de gunoi, locuitorii trebuie să spele, să sorteze și apoi să aducă toate materialele la centrul de reciclare. Acolo este un supraveghetor care se asigură că totul este făcut așa cum trebuie.

“Dacă te obișnuiești cu procesul, totul devine normal. Acum nici nu mă gândesc la asta. A devenit ceva obișnuit pentru mine să separ deșeurile în mod corect”, spune localnica Hatsue Katayama.

Kamikatsu-zero-waste2

La centru mai ajung și produse care au doar mici defecte. Acestea nu intră în procesul de reciclare, ci ajung fie la unii afaceriști locali, care le vând sau le transformă în îmbrăcăminte, jucării și accesorii, fie la cele câteva magazine de reciclare din zonă, de unde locuitorii pot lua gratis produsele. Îmbrăcămintea aruncată ajunge la o croitorie, unde localnicele își croiesc din ele genți și haine.

În lume mai sunt doar câteva comunități care se bucură de un procentaj asemănător al reciclării. Orașul Berkeley din California are aproape 80%, San Francisco – 70% și mai sunt câteva orașe în SUA cu peste 70%.

Iată un videoclip care arată povestea satului Kamikatsu:

Autor: Florina Mirică

Surse articol: CityLab.ro, TOTB.ro, One Green Planet.ro

Surse foto: Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3

Românii reciclează doar 8% din bateriile folosite, iar în 2016 ținta este de 45%

Românii aruncă în fiecare an la gunoi peste 50 de milioane de baterii și acumulatori uzați, conform Asociației Sistemului Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB). În anul 2016, ținta de reciclare a acestui tip de deșeuri este de 45%.

Bateriile și acumulatorii aruncați reprezintă aproximativ 1.150 de tone de deșeuri cu conținut mare de metale grele. Normele europene prevăd că aceste deșeuri trebuie reciclate în mod responsabil, în caz contrar, România riscă penalizări.

În 2015 au fost reciclate aproximativ 100 de tone de baterii, adică 4,5 milioane de bucăți. “Cu toate acestea, aproximativ 1.150 tone de deșeuri periculoase de baterii și acumulatori ajung în continuare, anual, în cele 110 depozite neconforme, dar și în cele peste 3.500 depozite ad-hoc neautorizate din țară, determinând poluarea mediului înconjurător și riscuri majore asupra sănătății populației”, declară reprezentanți ai SNRB.

Mai mult, organizația consideră că ținta de reciclare pentru 2016, adică de 45%, va fi ratată, fapt care va avea un efect negativ asupra accesării de fonduri europene.

Soluțiile SNRB pentru a încerca să îmbunătățească cifra de reciclare sunt: sporirea numărului punctelor de colectare aflate la dispoziția populației şi dezvoltarea Hărţii Interactive, aplicație care detectează automat locaţia vizitatorului online şi propune cele mai apropiate puncte de colectare de acesta.

Autor: Florina Mirică

Surse articol: Agerpres, Adevărul.ro, Economica.net

Surse foto: Sursa 1

 

 

O elevă a câștigat 100.000 de dolari după ce a descoperit o nouă metodă de a purifica apa

O adolescentă de 17 ani din Florida a câștigat 100.000 de dolari după ce a descoperit o nouă metodă de purificare a apei de băut. Premiul i se va acorda sub forma unei burse pe care o va primi în timpul facultății.

Cercetarea Mariei Elena Grimmet a durat șase ani. Astfel, la vârsta de 11 ani a început să fie curioasă de ce apa de la robinetul din casă avea o culoare ușor maronie. A început să se intereseze despre calitatea apei din statul său, iar urmarea investigației sale de șase ani a fost descoperirea unei metode prin care să scoată un antibiotic care se găsește de obicei în apă.

La începutul cercetării sale, tânăra a descoperit că apa din zona în care locuia conținea sulfametazină, un antibiotic folosit de obicei pentru vaci și porci. Contaminarea apei cu sulfametazină este des întâlnită în zonele rurale. Astfel, se creează o bacterie rezistentă la antibiotice, foarte periculoasă pentru sănătate.

Grimmet a făcut experimente cu o rășină numită MN250, care atrage antibioticele și le scoate din apă. “Cu toate graficele și diagramele pe care le-am făcut, inginerii pot crea un sistem prin care să trateze apa întregii populații”, a declarat ea.

Mai mult, în anul 2013 a devenit cea mai tânără autoare care să publice o cercetare originală din istoria de 43 de ani a revistei Journal of Environmental Quality. Adolescenta spune că a reușit asta datorită cercetătorilor care i-au răspuns la nelămuriri prin e-mail. “De fiecare data când citesc un articol științific și nu înțeleg ce vrea să spună, îi trimit e-mail autorului.”

Autor: Florina Mirică

Surse articol: The Washington Post, Inhabitat

Sursa foto: Sursa 1

Interviu Anamaria Hâncu: “Voluntariatul lasă urme asupra ta, asupra oamenilor, asupra mediului”

Ana este unul dintre initiatorii “Let`s Do It, Romania!” si una dintre persoanele care au contribuit la campaniile de comunicare din primii ani ai LDIR. Unul dintre cei mai mari fani ai acestei miscari sociale, pe care o poarta cu ea pe brat :) Hai sa aflam ce a determinat-o sa intre in echipa noastra:

Spune-ne cine ești ca să știm cu cine stăm de vorbă.

Mă numesc Anamaria Hâncu, am 29 de ani, sunt Co-fondator si Consultant Comunicare Let’s Do It, Romania! În plus, sunt Label Manager Global Records, casa de discuri din România. Practic, sunt alaturi de acest proiect încă de la început, din 16 septembrie 2009, cand împreuna cu Liana Buzea, am trimis primul comunicat de presă care anunța lansarea Zilei Naționale de Curățenie.

Sunt mândră și onorată să fac parte din această echipă, să fiu alaturi de Let’s Do It, Romania! după toți acești ani frumoși, minunați, inspiraționali, cu rezultate, cu oameni dragi, cu Doeri care vor să schimbe fața României.

Nu voi uita niciodată prima Zi de Curățenie Naționala – 25 septembrie 2010, la fel cum nu voi uita fiecare moment important care ne-a sudat ca echipă și ne-a transformat într-un proiect cu reușite, în care oamenii au încredere, un brand de suflet pentru mulți dintre voluntarii și colaboratorii noștri.

Cum ai aflat de Let’s Do It, Romania! și ce te-a convins să intri în echipă?

Am aflat de mișcarea Let’s Do It! din Estonia în iulie 2009 și în septembrie 2009, proiectul începea și în Romania – Let’s Do It, Romania!

De cât timp ești voluntar în LDIR?

Sunt voluntar Let’s Do It, Romania! înca de la inceput, mai exact 16 septembrie 2009. Atunci, impreuna cu Liana Buzea, presedinte EcoAssist, am initiat proiectul in Romania, dupa modelul estonian.

Care sunt realizările tale din Let’s Do It! de care ești cea mai mândră?

Offf, sunt atât de multe… Faptul că peste 1 milion de voluntari s-au alăturat proiectelor noastre, că este primul proiect care a reunit companii, mass-media, persoane publice, ONG-uri, operatori de salubritate, autorități centrale și locale.

Că am arătat că se poate, că poți schimbă România dacă îți dorești cu adevărat și vei găsi ajutor și susținători. Am trecut de la vorbe la fapte, că am construit o echipă frumoasă și inimoasă. Că România este o țara mai curată și mai responsabilă. și că suntem în continuare la fel de entuziasmați și dornici să ajutăm la transformarea României.

Ce super eco-putere ai alege dacă ai avea puteri magice?

Puterea de a-i determina pe oameni să facă bine, să aline suferința din jurul lor, de a aduce zâmbete pe chipurile celor nefericiți.

Povestește-ne despre o situație care te-a provocat în timpul petrecut în Let’s Do It! și despre cum ai reușit s-o depășești cu bine.

Au fost foarte multe, dar toate au o rezolvare și cu răbdare, încredere în forțele proprii, dar și în echipă, totul căpăta o turnură frumoasă. Îmi vin în minte începuturile Let’s Do It, România!, când unii oameni ne spuneau în față “ce proiect e ăsta? ce știți voi despre organizarea acestui proiect? nu veți reuși!”. Am muncit cu încredere, motivați, știind că vom reuși. Asta nu neapărat să le demonstrăm scepticilor că se poate, dar să ne demonstrăm nouă că se poate :)

Pentru mine, cele mai frumoase momente sunt cele în care echipa se reunește -prietenie, emoție, fericire, responsabilitate, ambiție. Este un sentiment frumos de care mă bucur de fiecare dată. Știu că de fiecare dată, familia de Doeri va fi familia la care mă întorc mereu cu drag.

Ce citat inspiraţional îţi ghidează viaţa?

În general, nu prea am citate care îmi ghidează viața, însa sunt de parere că “everything happens for a reason”.

Cum te remotivezi când ai un moment dificil? Care sunt sursele tale de inspiraţie?

Încerc să îmi găsesc puterea în mine, să îmi demonstrez mie că în fiecare zi sunt o versiune mai bună a mea, că nu a trecut un an degeaba fără să fi învățat ceva.

De asemenea, familia mea este o sursă de inspirație, prietenii mei, dar și reușitele mele de până acum sunt o formă de a mă impulsiona să continuu, să nu mă dau bătută, să nu renunț așa ușor. De multe ori, până și un mesaj pe Facebook sau un e-mail de la un necunoscut care îmi spune niște vorbe de încurajare sau de recunoștință poate schimbă starea de spirit. :)

Cum vezi LDIR peste 10 ani? Dar peste 100?

Văd Let’s Do It, România! că pe o mișcare socială care va face bine în România și va inspira și alte țări.

Adaugă, te rugăm, o întrebare despre tine (ceva ce ţi-ai dori să se ştie despre tine) şi răspunde la ea.

Care este cea mai mare dorință a ta?

Să aduc bucurie în viețile oamenilor dragi mie, oamenilor în general, să pot schimba ceva in lume, să nu fi trait degeaba și să plec de aici fără să las ceva în urmă. Muncesc în fiecare zi pentru asta și nu renunț așa usor :)

Convinge în două-trei fraze o persoană să facă voluntariat.

Voluntariatul este una dintre cele mai frumoase experiențe pe care le-am trăit. și din fericire, le trăiesc în continuare. A devenit parte esențială a vieții mele, a ceea ce sunt eu astăzi.

Voluntariatul lasă urme asupra ta, asupra oamenilor pe care îi ajuți, asupra mediului înconjurător prin acțiuni. Pe lângă sentimentul plăcut că ești de folos, că prin acțiunile tale mici, poți schimbă semnificativ ceva în jurul tău, cunoști oameni ca tine, dornici să treacă de la vorbe la fapte.

Un artist a înlocuit panourile publicitare cu imagini din natură

Autostrăzile și drumurile sunt împânzite cu panouri publicitare. Uneori acestea ne distrag atenția și sunt deranjante. Imaginați-vă cum ar fi să vezi un panou care nu promovează altceva decât natura?

Un artist american, Brian Kane, a cumpărat spațiu publicitar pe câteva panouri digitale amplasate de-a lungul unei autostrăzi din Massachusetts și a înlocuit mesajele comerciale cu imagini cu natura. Fiecare imagine pusă de acesta corespundea mediului în care era amplasată, substituind astfel părțile din peisaj care nu se vedeau din cauza panourilor.

În decursul unei zile, imaginea se schimbă de mai multe ori, iar seara sunt afișate mai multe imagini de înaltă calitate ale Lunii.  Astfel, în ciuda poluării din orașe, oamenii pot vedea imaginea cerului limpede. Ba mai mult, în noaptea când este Lună plină, sunt afișate imagini cu Calea Lactee.
healing-tool-brian-kane-hacked-highway-billboards-designboom-03healing-tool-brian-kane-hacked-highway-billboards-designboom-01

“Scopul meu a fost să ofer un moment de ușurare și de frumusețe neașteptată pe care le poți experimenta în timpul navetei zilnice. Naveta este stresantă pentru mulți oameni, de aceea cred că este un serviciu public să oferi șoferilor câte un moment de curiozitate și de bucurie”, a declarat artistul.

Brian Kane și-a numit proiectul “Healing Tool”, după un instrument folosit în Photoshop – care permite utilizatorilor să corecteze erorile din poze.

 

Autor: Florina Mirică

Surse articol: Design Boom, True Activist, BrianKane.net

Surse foto: Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3

Hai să aducem bucurie celor din jur împărțind bucuria faptelor bune

Luna decembrie reprezintă pentru noi toți întoarcerea la copilărie, remomorarea obiceiurilor si a tradițiilor trăite împreună cu părinții, rudele și prietenii. Oamenii consideră această perioadă ca fiind cea a faptelor bune, cea în care cuvintele cel mai des folosite sunt: bucurie, veselie, daruri și fapte bune.

Faptele bune sunt acum mai mult ca oricand trăite cu emoție și bucurie în suflet.

Baneasa__3_

Acesta este și motivul pentru care am decis să mă alatur campaniei „Împărțim bucuria faptelor bune”. Încă din copilărie am început să fac fapte bune, de foarte multe ori nu realizam că ceea ce fac sunt fapte bune. Fie că am ajutat colegi din scoală, oameni cu posibilități reduse, animale aflate în suferință, au reprezentat pentru mine modul în care am contribuit pentru o tara mai bune, pentru a face oameni fericiți și pentru a avea un sentiment că pot să contribui cu ceva.
Campania Împărțim bucuria faptelor bune își propune să determine cât mai mulți oameni să împărtășească spiritul sărbătorilor și să îndeplinească cât mai multe fapte bune.

Baneasa__81_

Astfel în perioada 23 noiembrie – 24 decembrie, vizitatorii Grand Cinema & More și Grand Combo sunt invitați să aleagă una dintre aceste misiuni, să îndeplinească fapta bună și să urce dovada acesteia pe platforma online dedicată campaniei: http://faptebune.grandentertainment.ro/.

„Ne dorim ca vizitatorii noștri să ni se alăture în această inițiativă frumoasă, menită să aducă bucurie celor din jur. Credem că faptele bune nu se măsoară în realizări, ci în zâmbetele celor dragi. Ne dorim să îi încurajăm pe membrii comunității noastre să facă fapte bune oricât de mici ar fi, pentru că ele sunt cele care contează, mai ales în această perioadă. Vom începe prin a veni noi cu propuneri de fapte bune, însă ne dorim ca până la sfârșitul campaniei, să adunăm povești frumoase și idei creative, care au făcut diferența în viața cuiva”, a declarat John Younis, Entertainment Business Unit General Manager, Grand Cinema & More.

Baneasa__83_
În susținerea acestei inițiative, Grand Cinema & More si Grand Combo dăruiesc câte 1 RON la fiecare tranzacție, pe perioada campaniei (23 noiembrie – 24 decembrie). Suma strânsă va fi folosită pentru susținerea educației copiilor.

###

Despre Grand Cinema & More
Grand Cinema & More, situat în Băneasa Shopping City, acoperă o suprafaţă totală de 14.000 mp şi are o capacitate de 2600 de locuri.
Cele 13 ecrane adaptate pentru suprafeţe largi de proiecţie 3D, unghiurile perfecte de vizibilitate şi locurile ultra-confortabile fac din Grand Cinema & More destinaţia perfectă pentru vizionarea filmelor la o calitate premium.

Testimonialele exploratorilor in sectiunea pictura

Concursul “Exploratorii Dunării” s-a încheiat. Vă mulţumim pentru implicarea voastră într-un număr atât de mare – am avut 1023 lucrări înscrise în competiţie, dintre care 288 lucrări în secţiunea Literatură şi 735 lucrări în secţiunea Pictură.

Premiile oferite au fost:

  • 6 laptopuri
  • 8 tablete
  • 8 boxe portabile
  • 4 ghiozdane
  • 4 seturi complete de rechizite
  • 8 puzzle- uri 3D
  • 5 premii speciale (boxe, ghiozdane, seturi de rechizite)
  • 3 premii pt cele mai implicate şcoli, constând în 2 laptopuri şi o multifuncţională

Cum au reacţionat câştigătorii la aflarea veştilor bune? Să vedem câteva reacţii ale câştigătorilor din secţiunea Pictură:

Castigatorii concursului Exploratorii Dunarii

Am avut deosebită plăcere de a câştigă un premiu, consistent zic eu, făcând ceea ce-mi place. Mă declar îndrăgostită de pictură şi mi-a plăcut ideea de a reprezenta o parte foarte importantă a judeţului în care trăiesc. Delta Dunării este reprezentativă pentru judeţul Tulcea, dar şi pentru întreaga Românie.
Prin prisma acestui concurs şi a lucrării mele, am dorit să împărtăşesc tuturor o bucăţică din raiul ce se aşterne la picioarele noastre. Sunt foarte fericită că am câştigat şi îi încurajez pe toţi copiii să participe la concursurile organizate de “Let’s Do It, România!”
Grigoraş Ionela-Georgiana, Colegiul Economic “ Delta Dunării”, Tulcea
Premiul II, Secţiunea pictură, mediul Urban

Castigator concurs Exploratorii Dunarii

Dunărea! Când am citit cuvântul, mintea mi-a fugit la oraşul Orşova, oraş pe care-l vizitasem de câteva ori împreună cu părinţii mei. Odată, stând pe malul Dunării privind peştii care se apropiau de suprafaţă apei şi valurile care băteau malul, mi-am imaginat că Dunărea este ca sora mea, o fetiţă veselă şi jucăuşă, serioasă când trebuie şi care le ştie pe toate.
Exploratorii Dunării! Cuvintele sunau ciudat, dar şi cunoscut. A, îmi povestise sora mea despre o carte, „Cireşarii”, copii isteţi şi descurcăreţi care găseau locuri pe care alţii treceau pe lângă ele şi nu le vedeau. Aşa am găsit şi eu Dunărea. I-am găsit culorile, mirosul, dar mai ales sufletul.
Bandă Andrei Nicolae
Liceul Tehnologic “Sfântul Dimitrie Teregova”, Caraş-Severin
Premiul I, secţiunea pictură, mediul Rural

Acest concurs a fost unul foarte reuşit din toate punctele de vedere. Când am aflat de el, am acceptat cu mare plăcere, fiind atras de peisajele din Dunăre. Am fost foarte bucuros aflând că am câştigat premiul III la categoria pictură, având în vedere faptul că au participat foarte mulţi elevi de la diferite licee din ţară. Premiul mă încântă foarte mult, fiindu-mi foarte util. Sper să se mai organizeze astfel de concursuri, iar eu voi mai participa cu mare plăcere.
Drăghici Cristian, liceul Teoretic, I. Gh. Roşca, Osica de Sus, Olt
Premiul III, Secţiunea pictură, mediul Rural

Castigator concurs Exploratorii Dunarii

Acest proiect are o mare importantă pentru mediu, dar şi pentru mine că elev, deoarece am descoperit mai multe lucruri despre Dunăre şi am reuşit să realizez acest desen.
Desenul ilustrează Dunărea, ca o prinţesă ce izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră, traversând oraşe, păduri şi ajungând în Delta Dunării. Am fost foarte surprinsă când am aflat rezultatul, locul II pe ţară la desen. Am fost şi foarte mulţumită în urmă acestui rezultat, pentru că am câştigat o tabletă.
Dragnea Ioana, Şcoală gimnazială nr. 1, Dichiseni
Premiul II, secţiunea pictură, mediul Rural

Castigator concursul Exploratori Dunarii

Exploratorii Dunării a fost un concurs care ne-a ajutat, într-adevăr, să cunoaştem şi să apreciem mai bine una dintre cele mai mari comori naturale ale ţării noastre: Dunărea, într-un cadru plăcut, lăsându-ne să ne exprimăm prin cele mai frumoase mijloace: pensula şi vopselele. Întreagă iniţiativă mi s-a părut una excepţională, iar tema aleasă una pe placul tuturor românilor. Un concurs pur românesc, consider unul dintre simbolurile ţării noastre că fiind chiar acest fluviu măreţ, care trece tăcut pe la picioarele noastre, o putere enormă care şi-a revărsat puţin din măreţia acvatică şi pe plaiurile noastre mioritice.
Buza Adraiana
Şcoală gimnazială Ianca, Olt
Premiul III, secţiunea pictură, mediul rural

Chetrone Alexandra,Hasdeu GL

Participarea la acest concurs a reprezentat o modalitate de a-mi demonstra pasiunea pentru pictură cu scopul unei cauze nobile: “Iubiţi natură, facem parte din ea!”. Inspiraţia pentru a compune aces tablou mi-a venit atunci când mă plimbam cu barcă alături de familia mea în Delta. Peisajul era unul de basm, un tărâm în care parcă toate grijile dispăreau şi lăsau în loc momente de bucurie.
Mulţumesc echipei “Let’s Do It, România!”şi partenerilor.
Chetrone Alexandra
Premiul I, sectiunea pictură, mediul urban
Şcoală gimnazială Iulia Hasdeu, Galaţi

Dobrea Eleonora,ICreanga

Concursul “Exploratorii Dunării” mi-a oferit ocazia de a participa într-un proiect pe care eu îl consider unic, un proiect care, pe lângă faptul că ne încurajează pe noi, elevii, să ne folosim creativitatea prin intermediul artei, ne ajută să înţelegem faptul că Dunărea este unul dintre darurile naturii, care trebuie protejate.
Rezultatul final prezintă Delta Dunării aşa cum arată ea, parcă neatinsă de mâna omului. Acest desen îmi aduce aminte de dăţile în care m-am plimbat cu barcă prin Deltă. Concursul organizat de “Let’s Do It, Danube!” a fost o experienţă inedită, pe care aş repeta-o, dacă aş avea ocazia, cu mare plăcere.

Dobre Maria Alexandra,
Şcoală Gimnazială nr. 39 Nicolae Tonitza, Constanţa
Premiul II, secţiunea pictură, mediul urban

Acujboaei Alina, Tonitza

Nu vreau că acest concurs să se termine; nu-mi plac finalurile! Îmi place să muncesc disecând o idee, adâncind o convingere, scotocind în adâncuri după alte sensuri.
“Exploratorii Dunării” a fost și sper să fie în continuare o şansă în plus, şi pentru imagine şi pentru text. Nu că aş duce lipsa de subiecte dar, în cazul acesta, m-a cucerit evantaiul larg de direcţii în care puteam să-mi întind “antenele” şi faptul că nu i se vedea capătul, că mi se ofereau noi şi noi motivaţii.
Sunt la a două participare şi, poate, la anul mă voi înscrie la a treia. Va mulţumesc pentru daruri, a fost o ceremonie frumoasă şi am primit multe felicitări. Cu siguranţă veţi mai auzi de mine. Mi-ar plăcea să mă numiţi ,,fata care a spart tiparele”.
Alina Elena
Premiul III, secţiunea pictură, mediul urban

Sandra Butnariu,Tonitza

Nu voi renunţa la următoarea ediţie a concursului “Exploratorii Dunării”. Ba chiar ambiţiile mele sunt mai conturate. Deja mă gândesc la compoziţii în care stuf, sălcii, păsări, peşti, oameni se amestecă într-un desen complicat.
Am învăţat, în ultimele două ediţii, ce înseamnă să faci paşi mărunţi, dar temeinici, să descopăr interpretările grafice în formele din natură şi să le redau cu minuţie artizanală.
Am făcut recent două studii (acrilic pe pânză) cu peşti harjonindu-se în mediul lor. Am picurat puţin din bucuria mea de a picta vietăţi fericite în mediul lor propice. Zbenguială lor e vie şi, privind lucrările, am impresia că am atins un punct sensibil în formarea mea, că individ care – ajuns matur – să înţeleagă resorturile intime ale lanţului trofic, dar şi capacitatea (sper) de a reda acest sentiment, așternând culori pe pânză.
Mulţumesc “Exploratorii Dunării”, pentru şansa de a participa, de a fi apreciată, dar şi pentru “recunoaşterea” în obiecte, pe care le-am primit cu bucurie. Concursul acesta a însemnat un punct de cotitură pe care îl voi preţui cum se cuvine.
Sandra Butnariu
Clasa a IV-a, Constanţa
Premiul I, secţiunea pictură, mediul urban

Dobrea Eleonora,ICreanga

Ador să desenez şi faptul că am ajuns aşa departe, câştigând un premiu mă face să vreau să continui. Va mulţumesc pentru tot sprijinul. Faptul că am câştigat primul loc mi-a ambiţionat dorinţa de a merge mai departe. Abia aştept să continui cu concursurile, sperând că în viitor cineva va aprecia la fel de mult că dumneavoastră ceea ce fac.
Dobrea Eleonora
Premiul I, secțiunea pictură, mediul urban

Concursul “Exploratorii Dunării” face parte din campania “Let`s Do It, Danube!”, creată cu scopul de a educa şi responsabiliza cetăţenii României în ceea ce priveşte curăţenia apelor şi în special a Dunării, cea mai importantă apă curgătoare din ţară. Proiectul este susţinut de Kaufland România.

China construiește Marele Zid Verde pentru a combate deșertificarea

În Nordul arid al Chinei se desfășoară un proiect măreț care are scopul de a împiedica expansiunea deșertului Gobi: construirea Marelui Zid Verde.

Proiectul a început încă din 1978, iar planul Guvernului chinez  era să planteze peste 100 de miliarde de copaci, pe o lungime de 4.500 de kilometri. Problema care trebuie oprită este faptul că furtunile de nisip din deșerturile Gobi și Taklamakan acoperă deseori cu praf orașele Chinei, iar deșertificarea este un mare pericol.

Marele Zid Verde China 1

Conform unui studiu al Institutului de Științe Geografice și Resurse Naturale din Beijing, proiectul are rezultate pozitive. Peste 66 de miliarde de copaci au fost plantați până în prezent.

“Vegetația s-a îmbunătățit și furtunile de nisip au scăzut semnificativ în intensitate în zona Marelui Zid Verde, comparativ cu alte regiuni”, a declarat Minghong Tan, cercetător-științific.

Marele Zid Verde China 3

Nu se știe încă dacă plantarea copacilor este o soluție pe termen lung, iar planul a primit și critici. Hong Jiang de la Universitatea din Hawaii  spunea că atitudinea Chinei, care încearcă să controleze natura nu va funcționa, deoarece nu se pot planta pomi acolo unde ei nu cresc de obicei. El propune ca “în loc să controlăm natura, ar trebui să o urmăm. Asta înseamnă să lăsăm nisipului libertatea de a se extinde”.

Acțiuni de acest gen au mai fost desfășurate de-a lungul istoriei în mai multe părți ale lumii. Președintele Franklin D. Roosvelt a inițiat proiectul prin care 220 de milioane de copaci au fost plantați până în 1942, pe o arie de 29.900 de kilometri, din Canada până la râul Brazos.

Și în Africa există Marele Zid Verde din Sahara, iar din 2007 s-a lansat Inițiativa Sahel, prin care se plănuiește inversarea efectului de degradare a pământului și de deșertificare.

Autor: Florina Mirică

Surse articol: Descoperă.ro, New Scientist, True Activist

Surse foto: Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3

Călătoria unei sticle de plastic prin procesul de reciclare

Când vine vorba despre procesul de reciclare, știm doar că trebuie să sortăm deșeurile în funcție de materialele din care sunt confecționate și că trebuie să strivim cutiile și sticlele, pentru a ocupa un spațiu mai mic în coșul de gunoi.

Ne simțim bine atunci când reciclăm, însă puțini dintre noi știm ce se întâmplă, de fapt, cu o sticlă de plastic după ce o aruncăm în coș.

Sticla aceasta intră într-un proces elaborat, prin care plasticul este vândut, transportat, revândut și iar transportat, uneori străbătând mii de kilometri până să devină un covor, o haină sau să se transforme din nou în sticlă. Acest proces este posibil deoarece plasticul nu suferă așa mult la degradare și rezistă peste 500 de ani.

În New York, deseurile reciclabile sunt preluate o dată pe săptămână de cei de la Departamentul de Salubritate. Apoi acestea ajung la Departamentul pentru Reciclare, unde sunt supuse la o parte din procesul de reciclare. Aici sunt sortate, recuperate și respinse. Materialele alese sunt: sticla, metalul, hârtia și unele tipuri de plastic. Restul sunt aruncate.

61293136

“În mod normal, 50% din ceea ce pui în coșul de reciclat nu este deloc reciclat. Este sortat și aruncat. Asta și din cauză că oamenii pun materiale nereciclabile în coșurile speciale pentru reciclare”, declară Tom Szaky, director al TerraCycle, o companie de reciclare.

După sortare, materialele acestea își încep călătoria cu adevărat. Sunt încărcate în camioane și duse în camere de mărimea unor terenuri de fotbal umplute cu aproape 1000 de tone de deseuri reciclabile.

lead_960

De aici sunt luate de o macara uriașă și puse pe benzi transportatoare. Aici vor fi din nou sortate de mașinării, precum detectoarele de metale și de oameni, în funcție de utilitatea materialelor.

Sticla este aleasă în mai puțin de două minute, apoi metalele sunt alese de magneți, plasticul gros, precum cel din recipientele de detergent de rufe sunt compactate în niște teancuri uriașe colorate, apoi sunt balotate. În cele din urmă, sticlele clasice de băut apa sunt topite și transformate în lichid.

Plasticul este peste tot în jur – în mașina, în casă, în fiecare parte din viață. La nivel global, în jur de 200 de miliarde de kilograme de PET-uri sunt folosite într-un an, dintre care 70% din covoare și haine, iar 30% din ambalaje”, spune Kein Farahnik, directorul CarbonLite.

82867504c

Deși reciclarea materialelor din PET foloseste mai puțina energie și apă, este de multe ori mai scump procesul decât să produci plasticul de la zero, mai ales acum, că prețul petrolului este mic.

Apoi lichidul este transformat în bucăți de mărimea unor fulgi de porumb, care sunt spălate, uscate și topite din nou pentru a elimina reziduurile. Bucățile acestea sunt apoi împachetate și trimise în SUA și China pentru a fi folosite la fabricarea covoarelor sau poliesterului – până și la umplutura ursuleților de pluș.

08897837b

Este mult mai complicat să faci o nouă sticlă. Asta deoarece plasticul trebuie sterilizat și testat, pentru a se ridica la standardele produselor alimentare. De aceea, puține firme adoptă metoda sticlelor de plastic reciclate.

Plasticul face parte din viața oamenilor de peste cinci secole. “Ne putem imagina că oamenii din viitor vor privi depozitele de deșeuri ca niște mine de aur, pline de resurse, și se vor întreba de ce nu am știut să îl reciclăm mai bine”, a afirmat Jason Farahnik, project manager la CarbonLite.

 

Autor: Florina Mirică

Sursa articol: The Atlantic

Surse foto: Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3, Sursa 4

 

 

LDID: Testimonialele castigatorilor in sectiunea Literatura

Concursul “Exploratorii Dunării” s-a încheiat. Vă mulţumim pentru implicarea voastră într-un număr atât de mare – am avut 1023 lucrări înscrise în competiţie, dintre care 288 lucrări în secţiunea Literatură şi 735 lucrări în secţiunea Literatura.

Premiile oferite au fost:

  • 6 laptopuri
  • 8 tablete
  • 8 boxe portabile
  • 4 ghiozdane
  • 4 seturi complete de rechizite
  • 8 puzzle-uri 3D
  • 5 premii speciale (boxe, ghiozdane, seturi de rechizite)
  • 3 premii pt cele mai implicate şcoli, constând în 2 laptopuri şi o multifuncţională

Cum au reacţionat câştigătorii la aflarea veştilor bune? Să vedem câteva reacţii ale câştigătorilor din secţiunea Literatură:

Berzescu Anca,Teregova

Totul a venit că o provocare din partea doamnei directoare care mi-a propus să particip la acest concurs. Printre atâţia elevi înscrişi, nu mă aşteptăm că eu să fiu printre câştigători.
Nu ştiam exact ce o să fac, dar amintindu-mi de liniştea apei şi de frumuseţea ei am început să-mi pun pe hârtie motivele care mă fac să o iubesc şi mă cheamă mereu înapoi să o revăd. Mă bucur foarte tare pentru premiul câştigat şi mă bucur că am participat la acest concurs, a fost o experienţă frumoasă.
Berzescu Anca
Liceul Tehnologic “Sfântul Dimitrie Teregova”, Caraș Severin
Premiul II, secţiunea literatură, mediul rural

Calin Alina,Tudor Vladimirescu

Participarea la concurs m-a făcut mai ambiţioasă şi mi-a redat încrederea în mine. Pentru acest premiu, care e un câştig enorm, am luptat mult şi vreau să mulţumesc tuturor celor care au apreciat lucrarea mea şi celor care au considerat că merită premiată. Sugerez să se mai organizeze astfel de concursuri, deoarece te ajută să fii perseverent. Sunt foarte fericită şi mulţumită de mine. Lucrarea mea a fost apreciată de atâţia oameni şi acest lucru deja e un câştig foarte mare. Va mulţumesc din suflet şi de prilejul de a participa şi de a-mi încerca norocul!
Călin Alina
Liceul Tehnologic – Tudor Vladimirescu, Galaţi
Câștigătoarea locului III, secțiunea literatură, mediul rural

Diana Codres, Moisil GL

Această participare la concurs m-a făcut să fiu mândră că locuiesc într-un oraş străbătut de Dunăre, un fluviu frumos, plin de mistere, pe care ar trebui să-l protejăm mereu. Dorinţa de a ocroti natura, de a-i convinge şi pe alţii să facă acest lucru mă va însoţi mereu. Am participat cu plăcere şi mi-aş dori să se mai organizeze astfel de activităţi prin care noi, copiii, să înţelegem cât de importantă este natură în viaţă noastră.
Diana Codres
Câştigătoarea locului I, secţiunea literatură, mediul rural
Școala Gimnazială Grigore Moisil, Galaţi

Silea Bianca,Caracal1

Atât eu, cât şi părinţii mei şi cadrele didactice suntem mândri că am putut participa la acest concurs în urmă căruia am învăţat că natura şi mediul trebuie protejate, fiind esenţiale pentru ca noi, oamenii, să avem o viaţă sănătoasă. Am învăţat de unde izvorăşte Dunărea, unde se varsă, ce specii de peşti trăiesc în apele Dunării. Am învăţat din ce se fabrică plasticul şi care este ” drumul ” petului. Dar, mai presus de toate, am învăţat că natura trebuie respectată şi iubită.
Silea Bianca
Câştigătoarea locul I, secţiunea literatură, mediul urban
Școala Gimnazială Nr. 1 Caracal, Olt

Bibică Cristina,Rasova

Sincer, nu mă aşteptăm la acest lucru, deoarece poeziile mele nu sunt foarte apreciate în general. De când am participat la acest concurs am învăţat să iubesc Dunărea şi tot ce ne oferă aceasta. Concursul a oferit tuturor copiilor dunăreni şansa de a se exprima.
Când am aflat că am câştigat m-am simtit mândră de mine, atât eu cât şi familia mea am simţit un gol imens în stomac, care s-a umplut cu versurile pe care le-am scris din inimă pentru Dunăre.
A fost o experienţă inedită pe care sper că o vom putea retrăi şi în timpul liceului.
Bibică Cristina,
Câștigatoarea locului I, secțiunea literatură, mediul rural
Școala Gimnazială nr. 1, Rasova

Secuianu Denis, Hasdeu

Acest concurs a fost o experienţă uimitoare iar ideea de a valorifica Dunărea şi oamenii interesaţi de influenţa ei culturală este una genială. M-am bucurat foarte mult să aflu că am câştigat premiul II, având în vedere că am pus mult suflet în eseul scris. Sursa mea de inspiraţie a fost “liniştea sufletească” pe care acest fluviu minunat mi-o oferă, de multe ori, când sunt în impasul de a lua decizii pentru “cursul liniştit” al vieţii mele.
Secuianu Denis
Câştigătorul premiului II, secţiunea literatură, mediul urban
Școala Gimnazială “Iulia Hasdeu”, Galaţi.

Zancu Maria,ICreanga

Va mulţumesc foarte mult pentru şansa pe care mi-aţi acordat-o. De atunci şi până acum am făcut progrese şi am evoluat atât din punct de vedere al exprimării, cât şi din punct de vedere al capacităţii de a scrie un eseu sau o compunere.
De asemenea, premiul acordat m-a încurajat să continui să scriu şi m-a ambiţionat astfel încât chiar şi la ora actuală scriu romane sau eseuri.
Experienţa a fost una unică şi specială, un motiv de mândrie în ţara noastră la gândul că cineva se mai gândeşte la Dunăre, la ecologizare şi la schimbarea în bine.
Zancu Maria
Câştigător Premiul II, categoria literatură, mediul urban

Concursul “Exploratorii Dunării” face parte din campania “Let`s Do It, Danube!”, creată cu scopul de a educa și responsabiliza cetățenii României în ceea ce privește curățenia apelor și în special a Dunării, cea mai importantă apă curgătoare din țară.

Mulţumim partenerul nostru Kaufland România pentru susţinere.

Trei elevi români au inventat dispozitivul care reciclează frunze uscate

Trei liceeni de la Colegiul Național “Mihai Eminescu” din Iași au inventat un dispozitiv prin care reciclează frunzele care cad din copaci. Inițiativa lor le-a adus mai multe premii, iar ei au de gând să ducă acest proiect mai departe și să-și pornească propria afacere.

Ideea le-a venit datorită faptului că în liceul lor sunt foarte mulți copaci și au observat că o cantitate mare de frunze rămâne nefolosită.

“Ne-am dat seama că ar trebui să facem cumva să folosim materialele celulozice într-un scop constructiv. Acesta a fost primul pas al ideii noastre. Apoi ne-am gândit să folosim aceste materiale celulozice ca bază pentru a crește ciuperci. Ciupercile se recoltează, iar ce a rămas din materialul celulozic se poate compacta și se pot fabrica peleți și brichete”, a povestit Dragoș Frunză, unul dintre cei trei inventatori.

Elevii au propus și un reactor de încălzire cu un randament mai mare, prin care se poate produce energie termică și electrică. Dacă celuloza este de calitate bună, precum cea din lemn, fân sau maculatură, se poate produce hârtie de la început, în loc să intre în procesul de creștere a ciupercilor.

Tinerii sunt acum în clasa a XII-a și au de gând ca în timpul facultății sau după terminarea acesteia să găsească o finanțare pentru a-și deschide firma care să se ocupe de reciclarea frunzelor.

Autor: Florina Mirică

Sursa articol: EuropaFM.ro

Sursa foto: EuropaFM.ro

8 inovații eco de la Greenbuild 2015

Greenbuild este cea mai mare conferință și expoziție din lume, dedicată clădirilor ecologice. Aceasta are loc o dată pe an în SUA și durează o săptămâna. La conferință participă liderii acestei industrii, experți și profesioniști din toată țara. Anul trecut au participat aproximativ 20.000 de oameni.

La Greenbuild 2015 a fost o competiție mare pentru cine va aduce cel mai bun produs care are ca scop protejarea mediului. Iată cele mai bune 8 inovații eco prezentate la expoziție:

  1. Onyx Solar – Sticla fotovoltaicăIMG_0457

Panourile solare nu mai sunt poziționate doar pe acoperișurile clădirilor. Onyx Solar a inventat sticla fotovoltaică, care produce energie, oferind și o izolare termică și acustică pentru clădiri. De asemenea, Onyx Solar a inventat și o podea fotovoltaică, care poate avea mai multe culori.

  1. GlassPro – Sticla care protejează păsărileIMG_0459

Organizația americană pentru protejarea păsărilor estimează că peste un miliard de păsări mor anual în SUA din cauza ciocnirii cu geamurile din sticlă. De aceea, compania GlassPro a creat o sticlă acoperită cu un lichid UV, făcând-o vizibilă pentru păsări, care au abilitatea de a vedea ultravioletele, însă invizibilă pentru ochiul uman.

  1. Înveliș protector eco pentru toate suprafețele IMG_0466

Marine Armour Defense a creat un înveliș pentru toate suprafețele, care poate transforma orice suprafață rezistentă la apă, la foc, la acid și la rugină. Acest înveliș este lichid și poate fi vopsit pe suprafețe. În plus, acesta este proiectat să reziste și la vânt de peste 200 km pe oră. Produsul va fi folosit în curând pentru acoperișurile caselor din Haiti, în cadrul unui proiect umanitar.

  1. Perna care strânge apa de ploaieIMG_0507

Câștigătoare a unui concurs pentru cea mai bună de a economisi apa, Perna care strânge apa de ploaie poate fi pusă cu ușurință în locuri nefolosite și apa strânsă astfel de la ploaie poate fi folosită la irigații sau dacă este filtrată poate fi chiar băută.

  1. SunPower – Panouri solare IMG_0555

Aceste panouri produse de firma SunPower sunt produse din materiale care nu dăunează mediului și nici oamenilor. Asta rezolvă marea problemă pe care o au panourile solare obișnuite, criticate pentru faptul că sunt fabricate din materiale toxice.

  1. Unity Home – Casă ecoUnity-Home-Greenbuild-2015-21

Unity Home este o casă prefabricată, care se asamblează în doar trei zile. Toate materialele folosite pentru construirea ei sunt ecologice.

  1. KOHLER Clarity – Filtru de apăIMG_0587

Produsul KOHLER Clarity este un sistem ceramic de filtrare a apei care elimină 99% din reziduuri, iar prețul este foarte mic. Sistemul poate filtra în jur de 40 de litri de apă pe zi.

  1. Sistem de captare al luminii zileiIMG_0639

Replex Plastic a creat un sistem inovativ sistem de captare al luminii zilei. Sistemul permite pătrunderea luminii Soarelui în clădire în timpul zilei, fără să permită pătrunderea căldurii.

Autor: Florina Mirică

Sursa articol: The Green Optimistic, Inhabitat, C2C Certified

Sursa foto: Inhabitat

Sfaturi pentru a evita folosirea plasticului

Desi recipientele din plastic sunt mai usor de utilizat, nu este o noutate pentru noi faptul ca acestea sunt daunatoare pentru sanatate si pentru mediu. In plus, ele nu pot fi reutilizate deoarece chimicalele din componenta lor incep sa se disperseze in cazul utilizarii repetate, ruperii sau a incalzirii la microunde. Recipientele pot contine substante toxice care, odata patrunse in mancare sau bauturi, pot cauza diferite tipuri de cancer, disfunctii hormonale si tulburari endocrine.

925e4392f0dcbdf2539580f248c76e21

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Jack Johnson, un celebru cantaret si compozitor american de muzica folk-rock, care a creat fundatia “Johnson Ohana Charitable Foundation” pentru a promova conștientizarea problemelor legate de mediu, ne sfatuieste ce solutii am putea lua pentru a evita folosirea plasticului.

Foloseste pungi reutilizabile! Sute de orase din America si Europa au interzis folosirea pungilor de plastic. Insa nu e nevoie sa astepti scoaterea lor in afara legii. Schimbarea se poate produce daca fiecare din noi am incepe sa folosim pungi reutilizabile de fiecare data cand mergem la magazin.

Înlocuieste recipientele de apa din plastic cu cele din sticla! Sticlele de apa din plastic sunt o risipa, plus ca sunt si daunatoare pentru sanatate. Foloseste o sticla reutilizabila sau un recipient din sticla pe care il poti umple de la robinet sau din filtrul de apa.

Caserolele din sticla, o solutie mai buna pentru a-ti pastra pranzul. Scapă de caserolele din plastic in care iti pastrezi mancarea. Ia-ti o cutie retro in care sa-ti pui un pranz sanatos, nu doar niste chestii impachetate in plastic.

Fara produse sigilate in folii de plastic! Cand esti la cumparaturi, incearca sa eviti lucrurile sigilate in plastic. Daca produsul dorit se afla impachetat fie in plastic, fie in borcan de sticla, alege mereu sticla. In ceea ce priveste carnea sau legumele, cumpara-le proaspete si impachetate in hartie.

Mancarea la pachet, in recipiente aduse de acasa. Atunci cand comanzi la pachet mancarea sau doar iti cumperi o cafea, ar fi indicat sa ai la tine recipientele tale de sticla sau de otel inoxidabil. Nu-ti fie rusine, roaga ospatarii sa-ti impacheteze comanda in vasul adus de acasa.

Nu ai nevoie de paie de baut. Paiele de baut sunt și ele daunatoare. Chiar ai nevoie de pai? Barmanii ti le vor da si fara sa i le ceri. Cand comanzi, nu uita sa le specifici ca nu vrei pai de băut. Daca intr-adevar ai nevoie de asa ceva, sa stii ca exista unele pe care le poti refolosi, din sticla sau otel inoxidabil.

Petrecere fara plastic. Nu-ti servi oaspetii in platouri, farfurii, tacamuri sau pahare de plastic. Te poti distra foarte bine si fara acestea.

Rezervele de sapun si gel de dus, o solutie pentru a evita plasticul. Cumpara sapun sau gel de dus care sunt ambalate in cat mai putin plastic. In cazul gelului de dus sau a sapunului lichid, le poti cumpara in recipiente care se pot reumple cu rezerve.

Informeaza-te si implica-te! Implica-te activ in grupurile pentru protejarea mediului si ajuta la promovarea unui mediu curat si ajuta la dezvoltarea unei tari in care legislatia ajuta mai mult la lupta impotriva plasticului.

Autor: Florina Mirică

Surse foto: distractify.com, designcrushblog.com

O adolescentă a construit un dispozitiv care obține energie din curenții oceanici

O adolescentă de 15 ani din Florida a construit o sondă care poate genera energie și apă curată prin colectarea ei din curenții oceanici.

Hannah Herbst este clasa a 9-a și dorința ei este să aducă energie regenerabilă în țările slab dezvoltate. Această dorință a pornit după conversațiile avute cu un prieten cu care conversează prin scrisori din Etiopia și care i-a povestit că are acces limitat la electricitate.

Cu ocazia concursului “Discovery Education 3M Young Scientist Challenge”, Hannah a construit o sondă care transformă energia mecanică a curenților oceanici în electricitate. Materialele pe care le-a folosit sunt reciclate și au costat-o doar 12 dolari.

Invenția sa a ieșit pe primul loc, iar adolescenta a câștigat 25.000 de dolari și titlul de “Cel mai tânăr om de știință al Americii”. Mai mult, Hannah vrea să doneze o parte din câștig către prietenul său din Etiopia și către construirea unei noi clădiri pentru școala ei. Restul îl păstrează pentru mai târziu, pentru fondul de facultate.

dispozitiv pentru energia din curentii oceanici

“Toată lumea are acces la materialele din care mi-am construit eu sonda. Chiar vreau să-mi ajut prietenul. Nu-mi pot imagina o zi fără electricitate în viața mea”, a declarant fata pentru Fast Company.

Drumul tinerei nu se oprește aici,deoarece plănuiește să lucreze cu mentorul ei, Jeffrey Ermslander, pentru a-și îmbunătăți inveția și pentru a o pregăti pentru implementarea în țările în curs de dezvoltare.

Autor: Florina Mirică

Sursă articol: Inhabitat, True Activist

Sursă foto: Sursa 1, Sursa 2