Ziua Nationala de Curatenie de pe 24 septembrie nu a fost deloc ca anul trecut…a fost si mai frumoasa, iar asta datorita micilor obstacole care parca au vrut sa ne incerce taria de a merge pana la capat. Cu o seara inainte de marea curatenie, tot incercam sa-mi fac o echipa, insa aplicatia online nu voia sa mearga, prietenii, colegii erau plecati din oras sau nu raspundeau la telefon, nu reuseam sa-mi aloc nici macar mormanul. Mi-am zis ca ne ducem noi 3, cei care ne adunaseram pana in acel moment si vom vedea ce o iesi. La punctul de inregistrare am devenit lider de echipa, alaturandu-mi-se si alti voluntari ce nu reusisera sa-si faca o echipa. In total am fost 10 si am plecat cu ratb-ul spre Padurea Corbeanca, doar ca domnul sofer nu stia sa ajunga exact la locul respectiv. Deja imi inchipuiam o intreaga aventura in cautarea padurii. Intr-un final am ajuns si am gasit si mult ravnita groapa de gunoi.’’Vrem gunoi !’’ striga unul dintre voluntari. Ei, iata ca l-am gasit! E al nostru! In doua ore l-am devorat cu totii, epuizand sacii. Noroc ca prin zona au trecut si alti voluntari care ne-au ajutat cu inca vreo 5 saci. Si iata cum 10 voluntari au strans in total 60 de saci cu gunoi in mai putin de 3 ore. Sentimentul care ma incearca acum, dupa marele eveniment este acela ca frumusetea adevarata se adaposteste in oamenii care cred si lupta pana la capat pentru o cauza comuna. Ceea ce este cu adevarat minunat este ca noi toti, cei 10 voluntari, nu ne cunosteam. Ne-am cunoscut acolo, la ‘Let’s do it, Romania!’ and we did it!
