Dunărea- Amazonul Europei

Pe bătrânul continent european, de secole la rând se revarsă în Marea Neagră apele celui mai lung fluviu ce străbat granițele Uniunii Europene – Dunărea. De acest enigmatic și interesant fluviu sunt strâns legate istoria, economia, cultura țării noastre dar și a celorlalte țări prin care acesta traversează. Se cunoaște faptul că din lungimea totală de aproximativ 2850 km, 28.9% se află pe teritoriul României, este lesne de înțeles de ce trebuie acordată o importanță deosebită protejării fluviului, în special prin prisma beneficiilor oferite de bogățiile acestuia.

Ceea ce ne interesează pe noi cel mai mult, protejarea mediului înconjurător, amintim câteva aspecte specifice Dunării și Deltei Dunării, demne de luat în considerare pentru stoparea poluării și a efectelor devastatoare, consecința negativă a acestui fenomen. Delta Dunării reprezintă cea mai mare rezervație de ținuturi umede din Europa, suprafața acoperită fiind de 2681 km, teritoriu ce găzduiește peste 1200 de specii de copaci și plante, mai mult de 300 de specii de păsări și cca 100 de specii de pești. Dintre cele mai sugestive, enumerăm “Vulturul Codalb” (anvergura aripilor sale ajungând până la 2,5 m); “Pelicalul Creț” (cea mai mare pasăre din Delta Dunării cu o anvergură a aripilor atingând 3,2 m; pitulicea “Ochiul Boului” (cea mai mică pasăre din țară cu o greutate de numai 13 grame și o anvergură a arilipor de 17 cm); broasca țestoasă de apă cu o longevitate de 120 de ani.

Dacă ne referim la poziția geostrategică a României în spațiul europeean, fiind “poarta” de legătură dintre Vest și Est, Dunărea îndeplinește cu succes una dintre funcțiile de bază în acest peisaj, deoarece reprezintă un punct strategic important pentru controlul Mării Negre. Mai mult decât atât reprezintă și o adevărată axă a Europei Centrale ce o leagă de Marea Neagră iar prin traversarea celor 10 țări și 4 capitale europeene, poate fii considerat fluviul ce unifică Europa.
Să nu uităm de influența Dunării în domeniul culturii, aceasta fiind o sursă inepuizabilă de inspirație pentru artă și creație. Spre exemplu evidențiem valsul vienez “Dunărea albastră” creat de Johan Strauss Tânărul (sau al II-lea), din muzica sârbească “Dunave, Dunave moje more”(“Dunăre, Dunăre marea mea”) un șlagăr foarte cunoscut în Serbia interpretat de Pedrag Gojkovic Cune și nu în ultimul rând din literatura românească Dunărea o regăsim în poemul în proză “România Pitorească” scris de Alexandru Vlahuță.

În speranța că după această detaliere în linii mari a celor mai importante aspecte legate de fluviul Dunărea, va crește numărul celor care doresc ca acest dar al naturii să fie din ce în ce mai protejat și conservat, cu siguranță aspectul Dunării va deveni mult mai bine pus în valoare și respectat.

Articol realizat de Madalin Costinescu