De la cinci pana la 12 milioane de tone de plastic ajung anual in ocean

Reading Time: 4 minutes

dreamstime_s_36244129
Un volum inimaginabil de plastic si deseuri ajunge anual in oceanele lumii, scriu Britta Denise Hardesty si Chris Wilcox – si se preconizeaza o crestere de zece ori mai mare in urmatorul deceniu. Solutia este sa oferim valoare deseurilor din plastic – daca putem gasi o cale de a face asta.


Probabil ati auzit deja ca oceanele sunt pline de plastic dar cat sunt de pline mai exact? Potrivit primei estimari globale precise, publicata in Stiinta in jur de 8 milioane de tone ajung anual in ocean.

Este echivalentul a 16 pungi de cumparaturi pline de plastic pentru fiecare metru de coasta (excluzand Antarctica). Pana in 2025 vom pune suficient plastic in ocean (dupa estimarile cele mai prudente) pentru a acoperi in fiecare an 5% din intreaga suprafata a pamantului in folie.

Aproximativ o treime din aceasta cantitate provine cel mai probabil din China, si 10% din Indonesia. De fapt, toate tarile din top 20 ai celor mai mari contravenienti, cu exceptia uneia, sunt natiuni in dezvoltare, in principal datorita economiilor in curs rapid de dezvoltare dar cu sisteme de gestionare a deseurilor precare.

Locuitorii Statelor Unite – care se afla pe locul 20 si produc mai putin de 1% din deseurile globului – produc zilnic mai mult de 2,5 kg de deseuri din plastic, de doua ori mai mult decat locuitorii din China.

Urmareste plasticul

O echipa internationala de experti a analizat 192 tari care au iesire fie la Oceanul Atlantic, Pacific sau Indian si Marea Meditarana sau Neagra. Echipa a enuntat cei mai probabili factori negativi responsabilipentru deseurile marine din plastic, examinand cantitatea de deseuri produse pe cap de locuitor in fiecare tara, procentul din acele deseuri pe care il constituie deseurile din plastic si procentul din acele deseuri care nu este gestionat corespunzator.

In 2010, 270 de milioane de tone de plastic au fost produse in intreaga lume. Asta se traducea in 275 de milioane de tone de deseuri din plastic; dintre care 99,5 milioane de tone erau produse de catre cele doua miliarde de locuitori care locuiau pana la 50 km departare de o coasta. Deoarece unele produse durabile precum frigiderele fabricate in trecut sunt de asemenea aruncate, uneori putem gasi mai multe deseuri in comparatie cu productia de plastic.

Din acea cantitate, intre 4,8 si 12,7 milioane de tone au ajuns in ocean. Avand in vedere cat de usor este plasticul, asta se traduce intr-un volum de ramasite inimaginabil de mare.

Desi din tarile aflate in interiorul continentului plasticul poate ajunge in oceane prin intermediul raurilor, acestea nu au fost incluse in studiu ceea ce inseamna ca rezultatele sunt foarte probabil o estimare optimista.

Desi mai sunt 85 de ani pana cand planeta va atinge ‘punctul culminant’ al deseurilor – si avand in vedere ca productia de plastic atinge culmi foarte inalte peste tot in lume – este foarte posibil ca numarul de reziduuri din plastic care ajunge in oceane sa creasca de 10 ori in urmatorul deceniu.

Un studiu recent asupra coastei Austaliene arata ca trei sferturi din deseurile de pe coaste sunt constituite din plastic. Departe de tarm s-au gasit densitati care variau de la cateva mii de piese de plastic pana la 40,000 de piese pe kilometru patrat in apele din jurul continentului.

Incotro se indreapta plasticul?

Desi acum avem un numar estimativ pentru cantitatea de deseuri din plastic din oceanele lumii, tot nu stim unde ajunge fiecare (nu se gaseste totul in infama ‘groapa de gunoi din Pacific’).

Intre 6,350 si 245,000 de tone metrice de deseuri de plastic sunt estimate sa pluteasca la suprafata oceanului ceea ce ridica o intrebare foarte importanta: unde ajung restul?

Unele deseuri, precum microsferele din plastic care se gasesc in produsele de ingrijire personala ajung in oceane si sedimente unde pot fi ingurgitate de catre organisme care sunt asezate la fundul oceanului sau care se hranesc cu materie suspendata.

Nu este clar unde ajung restul materialelor. Ar putea fi depozitate pe marginea coastelor sau poate se faramiteaza in fragmente atat de mici incat nu le putem detecta, sau poate se afla in stomacurile vietuitoarelor marine.

Indiferent de unde ajunge, plasticul are un potential enorm de a distruge. Plasele fantoma si resturile de la pescuit impiedica si ineaca broastele, focile si alte vietuitoare marine. In unele cazuri aceste interactiuni au un impact foarte mare.

De exemplu, se aproximeaza ca in jur de 10.000 de testoase au fost capturate in plase abandonate si asta numai in regiunea Carpentaria a Golfului Australian.

Se cunosc mai mult de 690 de specii marine care interactioneaza cu deseuri marine. Broastele testoase confunda plasticul plutitor cu meduzele si la nivel global se estimeaza ca in jur de o treime din toate testoasele au mancat plastic sub o forma sau alta. Pasarile de mare mananca orice de la jucarii din plastic, granule din plastic si bucati de balon, flotoare pentru pescuit si bastoane fosforescente.

Desi plasticul este apreciat pentru durabilitate si inertie, in acelasi timp actioneaza ca un magnet chimic pentru poluanti ai mediului precum metale, fertilizatori si poluanti organici persistenti. Acestia sunt absorbiti in plastic. Cand un animal mananca “hrana” din plastic, aceste chimicale avanseaza pana in tesuturile lor si in cazul speciilor de peste care sunt comercializate pot ajunge si in farfuriile noastre.

Deseurile din plastic sunt flagelul oceanelor noastre; distrug fauna salbatica, polueaza plajele si ameninta securitatea alimentelor. Exista insa solutii – unele sunt simple, altele mai solicitante.

Solutii

China, Indonezia, Filipine, Vietnam si Sri Lanka (top cinci cele mai poluante natiuni) – au reusit sa atinga o imbunatatire de 50% in gestionarea deseurilor – de exemplu prin investitii in infrastructura gestionarii deseurilor, cantitatea globala totala de deseuri depozitate necorespunzator ar fi redusa cu aproximativ un sfert.

Tarile cu venituri mai mari au aceeasi responsabilitate de a reduce cantitatea de deseuri produse pe cap de locuitor prin masuri cum ar fi reciclarea si reutilizarea plasticului si prin a ii face responsabili si pe producatori pentru deseurile din plastic.

Cea mai simpla si mai eficienta solutie ar fi sa i se acorde valoare monetara plasticului. Spre exemplu, depozitele monetare pentru sticle s-au dovedit eficiente in reducerea deseurilor care se pierd in mediu – deoarece ambalajele din plastic sau alte materiale valoreaza bani oamenii nu le arunca, sau daca le arunca, altcineva le strange.

Extinzand aceasta idee la un depozit monetar pentru toate obiectele din plastic la inceputul ciclului de viata, ca materii prime, ar stimula colectarea in mod formal de catre administratorii de deseuri, acolo unde infrastructura permite, dar si de catre consumatori si antreprenorii care cauta venituri.

Inainte de revolutia plasticului, multe deseuri erau colectate si arse. Insa omniprezenta, volumul si permanenta deseurilor din plastic cer solutii mai bune.

Articol tradus de Antonia Petre

Preluat de pe: theecologist.org

Credit photo: dreamstime.com

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *