Let’s Do it Romania!Muntii Apuseni-Cheile Glodului, o altfel de poveste

Reading Time: 3 minutes

Let`s Do It Romania!

Durata:24.09.2010-26.09.2010

Participanti:O groaza

Obiective:Ecologizarea ariei protejate Cheile Glodului


Vineri 24.09.2010

Este ora 17:30. Ma indrept catre Sediu; dupa o jumatate de ora de asteptare, apar toti. Ne imbarcam in masina si cu acest prilej aflu de la Axante (ce om! ce caracter!) ca niciodata nu exista „saci” prea mari; dupa ce il luam si pe Chiolbuc suntem gata. Pe drum nimic palpitant, am aflat doar ca Orastia este faimoasa pentru aurul si hotii ei.

Ajungem in Balsa unde suntem intampinati de Achim si Mihai si, cum se si cade dupa un drum obositor, ne oprim la crasma din sat, nu inainte ca Axante sa ne spuna „Dragi elevi, pana vin doamnele profesoare eu va voi fi mama si tata si de la mine puteti imprumuta banii” (ce om darnic!). Ne punem corturile, mancam putin si incet-incet ne adunam in jurul focului unde Axante canta (ce voce!).

Apare si restul trupei (si nu ma refer la Plus Noi). La foc aflam prin ce traume a trecut in copilarie Tati (ii voi spune Tati, deoarece este mai scurt) si tot asa am aflat de ce are urechile „putin” mai mari; tot la foc am capatat a doua mea porecla, Mihaiut. Ce este de remarcat: buda lui Achim decorata intr-un stil original. Trebuie sa mentionez pe cei doi voluntari de la Craiova; unul dintre ei, fiind darnic, i-a lasat lui Achim un cadou langa gard.


Sambata 25.09.2010

Ma trezesc la 6.00 cu gandul sa il trezesc pe Tati, dar nemairecunoscand cortul lui ma dau batut si ma culc din nou. Pe la 8.00 se aude Axante cu talanga acompaniata de blestemele si urarile de bine ale lui Chiolbuc. Dupa ce toata lumea a mancat, este  timpul sa plecam.

Ajungand la destinatie, Axante vrea sa ne demonstreze (in felul lui) ca el este seful introducand masina intr-un sant. Tot mergand, ajungem la Izvorul Tamaduirii unde aflam ca suntem echipa doi, restu` urmand sa urce pana la stramtoare. Incepem sa strangem PET-uri si strangem si strangem si strangem si strangem si strangem (sa nu credeti ca exagerez), dupa care urmeaza un drum foarte lung (dupa mine cam 1.5 km) prin apa. Treptat-treptat oboseala pune stapanire pe noi, dar gandindu-ne la ce ne asteapta la intoarcere gasim putere sa continuam. Pe drum doar niste cazaturi, foarte multe sticle si o durere de spate din cauza rucsacului. Aa… da, era sa uit de blestemele aduse celor care arunca gunoaie in apa.

Dupa vreo 8 ore si ceva de ecologizare, ajungem la locul de intalnire cu echipa trei. Abia acolo, vazand muntele acela de PET-uri, mi-am dat seama de ce este in stare romanul.”Captura” a fost foarte diversificata de la sticle de Tanita, Uloi si pana la Amigo.Intorcandu-ne la Balsa, tanti Bobo impreuna cu fetele, Casoaia, Sorina, Maria si Chiolbuc, ne-au pregatit placinte, tocana de cartofi si tocana de fasole cu mazare; pe cele din urma nu am avut ocazia sa le gust.


Duminica 26.09.2010

Pe la 11 ne intoarcem in Ardeu, deoarece a venit masina de gunoi. Din cauza ca nu au incaput toate in masina, a trebuit sa  faca doua drumuri.

Intre timp, Adi ne duce pe cativa la pestera Coapta Sarbilor; acolo, afland ca el este mai priceput ca Bear Grills, incepe sa ne calauzeasca prin padure spunandu-ne ca o fost de patru ori, dar ultima oara nu a gasit-o. Dupa ce urcam cam mult aflam ca de fapt pestera este mai jos.



In concluzie actiunea a fost un succes, ea finalizandu-se cu 250 de saci de PET-uri.

Vreau sa multumesc tuturor participantilor pentru rabdarea lor cu mine.


P.S.Am uitat sa scriu ca sub indrumarea lui Zoli si a unei doamne careia nu i-am retinut numele (vreau sa imi cer scuze pentru asta) am invatat sa fac focul.

Si toate parantezle legate de Axante sunt puse ca sa nu spuna ca spun doar lucruri rele despre el.


Raport intocmit de Mihaiut/Costea cel mic./elev clasa a IX-a

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *