Transformarea deşeurilor alimentare în grafen şi hidrogen

Într-o lume ideală nu ar trebui să existe poluare, deşeuri, resurse limitate etc. Dar cum nu trăim într-o astfel de lume, trebuie să găsim soluţii de producere a resurselor necesare, generând cât mai puţine deşeuri şi niveluri cât mai reduse ale emisiilor.

UE încearcă remedierea situaţiei deşeurilor, având un target de reducere cu 30% al deşeurilor generate de produsele alimentare, până în 2025. Estimările indică faptul că aproape 100 de milioane de tone de alimente sunt aruncate anual în întreagă Uniune, iar dacă nu se iau măsuri, s-ar putea ajunge la 126 milioane de tone de alimente aruncate până în 2020.

Simultan cu reducerea cantităţii deşeurilor alimentare, UE a propus obiective de reciclare mai mari în încercarea de a transforma economia Europei într-una în care nimic nu se pierde, sprijinind astfel creştea durabilă. Targetul propus pentru reciclarea deşeurilor din alimente este de 80% până în 2030.

În acest scop Uniunea Europeană finanţează o serie de proiecte de cercetare, printre care şi PlasCarb. Proiectul utilizează un proces cunoscut sub numele de digestie anaerobă, deşeurile fiind transformate în biogaz, din care ulterior rezultă hidrogen şi carbon de grafit, din care este produs grafenul.

Hidrogenul este folosit în industrie în cantităţi semnificative; în plus, acesta este considerat combustibilul viitorului, maşinile alimentate cu hidrogen având avantajul că au zero emisii nocive. Cererea anuală de hidrogen este într-o continuă creştere şi ne aşteptăm la o cerere din ce în ce mai mare, mai ales datorită recentei lansări pe piaţă a modelelor de autoturisme alimentate cu hidrogen.

Dacă aproape toţi ştim ce este hidrogenul, mai puţini sunt cei care au auzit de grafen. Ce este grafenul şi la ce se se foloseşte? Grafenul este varianta bidimensională a grafitului şi este o descoperire recentă. A fost izolat prima oară în 2004, cercetătorii implicaţi fiind distinşi cu Premiul Nobel pentru Fizică în 2010.

Este un conductor excelent de electricitate, deci este util în electronică, din grafen fiind realizate baterii ce se încarcă mai repede şi oferă o autonomie mai mare sau antene wireless cu semnal mai puternic. Datorită proprietăţilor grafenului – conductivitate, rezistenţă, flexibilitatea şi transparenţă – cercetările în domeniul tehnologiei îl au în vedere pentru realizarea ecranelor flexibile pentru electronice.

Grafenul poate fi întrebuinţat în numeroase domenii. Datorită rezistenţei ridicate şi greutăţii reduse, poate fi valorificat în realizarea de noi materiale compozite destinate industriei transporturilor, făcând călătoriile mai sigure şi mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil. Acesta ar putea fi utilizat şi pentru purificarea apei sau pentru a crea uzine de desalinizare a apei mai eficiente. De asemenea, se pare că grafenul ar putea fi folosit şi pentru a genera noi forme de energie electrică sau chiar ca o tehnologie de curăţare a hidrogenului din aer.

Este un material ce ar putea fi folosit şi în domeniul medical, pentru administrarea medicamentelor în ţesuturile cu probleme din interiorul corpului, ceea ce ar putea deschide noi căi pentru tratarea pacienţilor cu tulburări la nivelul creierului, cum ar fi boala Parkinson sau cancer. Adaptabilitatea acestui material, corelată cu rezistenţa şi stabilitatea sa, îi permit să fie utilizat şi în crearea de implanturi de retina, ţesut neural etc.

Beneficiile evidente ale acestui proiect sunt scăderea cantităţii deşeurilor alimentare, în special a celor generate de comerţul alimentelor, transformarea acestora în materii prime precum şi utilizarea într-o măsură mai mică a altor materiale. Proiectul PlasCarb ar putea juca un rol important în creşterea ciclului de viaţă al alimentelor şi dezvoltatea durabilă a societăţii.

Surse: The guardian, Independent, Europe.eu

Credit photo: Dreamstime.com

Articol realizat de Catalina Boboc