Jurnal de bord: Cum a fost organizata ziua de curatenie Let’s Do It, Danube !

„Jurnalul de bord” al organizarii evenimentului „Let’s Do It, Danube” face dovada amplorii fenomenului Let’s Do It, dar poate mai ales a daruirii, implicarii, dorintei de a reusi, de a arata ca ne pasa de tot ceea ce te inconjoara – mediu, generatii viitoare, de a ne bucura oferind bucurie.

Patru ani de mobilizare a sute de mii de oameni pot fi la prima vedere suficienti pentru a trece la un nou tip de actiune: curatenia malurilor Dunarii intr-o singura zi.

Cu toate acestea, organizarea Zilei de Curatenie „Let’s Do It, Danube” nu a coincis cu experienta dobandita in trecut sau a concis intr-o mica masura.

Etapele organizarii Zilei de Curatenie au fost cele clasice: identificarea deseurilor din apropierea Dunarii de catre fiecare echipa judeteana in parteneriat cu reprezentantii Apelor Romane, estimarea numarului de voluntari necesari pentru strangerea deseurilor, repartizarea zonelor voluntarilor inscrisi, curatarea zonelor si transportarea deseurilor spre valorifcare.

Intre planificare si realitatea din judete a fost insa o diferenta foarte mare, debitul oscilant al fluviului fiind un impediment semnificativ in identificarea efectiva a deseurilor din zonele limitrofe Dunarii.

Dupa doua luni de inundatii, dar si de organizare a concursului Exploratorii Dunarii – desfasurat in perioada aprilie – mai, luna iunie am dedicat-o identificarii zonelor cu deseuri. Nivelul Dunarii a fost intr-o continua scadere, numarul de voluntari estimati de noi se schimba de la o zi la alta, in functie de fluctuatia deseurilor preluate sau lasate de Dunare in urma retragerii. Toate aceste evenimente s-au derulat de-a lungul primelor doua saptamani din luna iunie, timp in care eforturile depuse de noi au fost aproape in zadar, situatia modificandu-se constant, iar munca noastra era inutila.

Discutiile cu reprezentantii Apelor Romane se purtau aproximativ zilnic, din dorinta de a organiza cat mai bine ziua de curatenie si de a pastra graficul de alocare a zonelor pentru voluntari.

Ultimele doua saptamani ale lunii au tinut cu noi, am putut parcurge sute de kilometri pentru a stabili zonele de curatenie si pentru a actiona de ziua Internationala a Dunarii.

In paralel, colegii din echipa centrala au tinut constant legatura cu fiecare judet pentru a distribui materiale necesare zilei de curatenie.

Manusi impermeabile, saci grosi, mincioguri, apa, barci erau cuvintele ce se auzeau cel mai des pe buzele fiecarui membru al echipei. Voluntarii se inscriau, repartizarea zonelor se facea la orice ora din zi, masinile cu echipamente strabateau judetele dunarene pentru a acoperi echiparea tuturor voluntarilor.

Colegii din anumite judete se rugau sa nu mai ploua, sa iasa soarele si in judetul lor asa incat actiunea sa nu fie anulata. Mereu raspunsul meu catre ei a fost: ”O sa fie soare, o sa reusim pentru a cincea oara sa dovedim ca se poate, ca ne pasa, ca impreuna suntem de neoprit”.

Saptamana cea mare sosise, monitorizarea a fost oprita in ziua de luni, iar tot efortul a fost concentrat strict pe comunicarea zonelor, distribuirea materialelor si organizarea evenimentului.

Asadar ziua de luni a inceput la ora 6, autocarul Bucuresti – Constanta fiindu-ne birou pe durata a 3 ore. Destinatia era una sigura: sediul Autonom Constanta pentru ridicarea masinii ce avea sa fie casa materialelor pentru ziua de curatenie.

Reintorsi la Bucuresti, am inceput sa preluam materialele de la parteneri: prima destinatie fiind sediul Bunzl si Kimberly Clark de unde am ridicat manusi si saci ce au fost expediate catre primele judete : Tulcea, Ialomita, Caras-Severin, Olt. Au urmat doua drumuri de la sediul Let’s Do It, – gazduit de Fundatia Post-Privatizare pana la sediul Rio Bucovina pentru a ridica apa ce urma sa hidrateze o parte din voluntarii prezenti la curatenie. Holul sediului devenise neincapator: sute de baxuri de apa, zeci de cutii cu saci si manusi asteptau sa fie distribuite catre celelalte judete. In paralel colegii de la comunicare actualizau site-ul cu informatii despre ziua de curatenie, trimiteau informari catre presa judeteana si mobilizau primarii pentru participarea la curatenie.

Ziua de marti a inceput dis de dimineata. Cu o masina plina ce continea 950 sticle cu apa, 3000 saci, 1920 perechi de manusi, 3000 diplome si 400 postere, am pornit la drum. Prima destinatie echipa „Let’s Do It, Giurgiu”. Sediul Apele Romane Giurgiu a devenit noua casa a materialelor pentru Ziua de Curatenie din judetul Giurgiu. Colegele noastre se aflau in plin proces de distribuire materiale si de alocare a zonelor. Nu am putut pleca fara a marca momentul printr-o poza de grup. A doua destinatie a fost sediul APM – Administratia pentru Protectia Mediului Teleorman. Pe un drum de aproximativ 90 minute ne-au intampinat sute de familii de berze, iar misiunea din aceasta zi se apropia de sfarsit.

Ajunsi la sediul APM, colegele noastre ne-au intampinat cu speranta organizarii actiunii in cele mai bune conditii. Dupa descarcarea materialelor, ne-am bucurat de o vizita in centrul de biodiversitate special amenajat pentru activitati educative in incinta institutiei.

Drumul spre Bucuresti a fost mult mai usor. Masina goala plutea spre birou unde colegii ne asteptau pentru a distrubui noi materiale.

Ajunsi in Bucuresti, a urmat a doua vizita la depozitul Bunzl pentru a ridica sacii oferiti de partenerii de la Stella. Ziua a continuat cu filmarea unei emisiuni despre ziua de curatenie si am incheiat-o in jurul orei 23:50. Motivarea si dragostea noastra pentru proiect nu au lasau loc oboselii sa-si faca simtita prezenta.

Ziua de miercuri am inceput-o in biroul partenerilor de la Digi 24 pentru a pune la punct ultimele detalii pentru promovarea evenimentului. Ora 12 ne-a gasit cu amicii de la Lander, pentru a ne asigura ca tricourile sunt pe maini sigure. Repartizarea acestora a fost o noua provocare, marimile standard nu corespundeau deloc cu marimile de care aveam noi nevoie. Au urmat 60 minute de deliberari, am refacut toata comanda si au intrat in productie. Ultimele pregatiri la birou au inceput la ora 14 cand am trimis ultima comunicare in presa, ultimul newsletter. Normele de siguranta pentru voluntari erau raspandite, zonele pentru companii alocate, iar ultimele pachete cu materiale pregatite.

Ziua de joi a reprezentat o noua provocare. Materialele au ramas fara casa. Masina noastra nu mai pornea. Am reusit sa ajungem la service. Dupa o investigatie amanuntita, am primit vestea cea rea: bateria se stricase. Prietenii de la Autonom ne-au rezolvat problema, iar la ora 12 masina a fost repusa in functiune. Reintorsi la birou, am expediat ultimele colete la Calarasi. A urmat vizita prietenilor de la Cargill pentru a le inmana materialele necesare echiparii unei inimoase echipe de voluntari ce urmau sa participe duminica la Constanta.

La ora 18 am avut bucuria de a-i primi la sediu pe colegii de la Giurgiu si Constanta.

Daca la Giurgiu totul era pregatit, pentru Constanta, am incarcat masina ce urma sa duca peste 3500 saci si 2000 perechi cu manusi. Pe langa aceste materiale, am gasit loc si pentru 750 sticle cu apa, pusa la dispozitia voluntarilor de catre Rio Bucovina. La ora 23, casa materialelor Let’s Do It sa transformat in casa materialelor pentru judetul Constanta. A fost ultima distribuire de materiale. Toate judetele erau echipate.

Ziua de vineri a inceput prin achizitionarea ultimului set de mincioguri pentru ziua de curatenie. Ploaia de dimineata a facut ca telefonul sa sune in continuu pentru a vedea daca anulam sau nu evenimentele din week-end. Acelasi raspuns pentru fiecare apel: in week-end va fi soare, nu anulam nimic, mergem inainte. A urmat ultima distributie a materialelor: Braila si Galati.

A doua parte a zilei a coincis cu preluarea masinilor de la sediul Autonom Baneasa. A urmat colantarea acestora cu magneti si incarcarea cu materiale de rezerva.

Multumim partenerilor care ne-au fost alaturi.

Povestea continua intr-un alt articol.

Povestitor: Andrei Cosuleanu.