Deşeurile de plastic care se îndreaptă spre oceane sunt cuantificate
Într-o plimbare de-a lungul oricărei plaje veţi strânge o cantitate consierabilă de deşeu plastic.
Aproape 8 milioane de tone de deşeuri plastice se îndreaptă spre oceanele lumii în fiecare an, spun oamenii de ştiinţă. Se spune că noul studiu este cel mai bun efort de până acum de a cuantifica cât de mult din aceste reziduri sunt aruncate, suflate sau pur şi simplu spălate în oceane.
8 milioane de tone sunt îndeajuns pentru a acoperi până la gleznă o suprafaţă de 34 de ori mai mare decât mărimea Manhattan-ului. Detaliile au fost publicate la întâlnirea anuală a Asociaţiei Americane pentru Progresul Ştiinţei (American Association for the Advancement of Science) Dr. Jenna Jambeck, autorul principal al lucrării din partea Univerităţii din Georgia, a avut o altă abordare pentru a vizualiza amploarea problemei.
“Cantitatea care intră în ocean este egal cu aproximativ cinci pungi de plastic pline alimente din plastic pentru fiecare picior de ţârm din lume,” A declarat J. Jambec pentru BBC News.
Poluarea nevăzută
Cercetatorii au raportat de ceva timp despre masa de plastic prinsă în curenții oceanici, care doar pluteşte în cerc.
Ce este puțin șocant despre acest nou studiu, publicat de asemenea în Science Magazine, este faptul că ajută la cuantificarea tuturor plastic din oceanele noastre – nu doar materialul văzut plutind pe suprafața mării sau stă pe plaje.
Estimarea recent publicată este de 20 la 2.000 de ori mai mare decât masa de plastic raportată, prinsă în concentrație mare în curenţii circulari ai oceanelor.
Este clar acum că mari cantități de deşeuri trebuie să fie ascunse pe fundul mării sau au fost descompuse în fragmente mici, care nu sunt evidente în cercetări ocazionale. Acestea din urmă sunt ingerate de animale marine, având consecințe necunoscute.
Plascticul se va fărămiţa în fragmente mici, rezistente, care pot fi ingerate de către animale.
În analiza sa, echipa a strâns laolaltă date internaționale privind populația, generarea şi gestionarea deşeurilor (inclusiv proasta gestionare). Grupul apoi a prezentat scenarii pentru cantitatea probabilă de plastic ce intră în mediul oceanic.
Pentru anul 2010, intervalul estimat creşte de la 4.8 – la 12.7 milioane de tone. Opt milioane de tone sunt o previziune medie. Sunt un procent mic din totalul deșeurilor de plastic generate acel an.
Această limită inferioară de 4,8 milioane de tone este aproximativ egală cu volumul global de ton pescuit.
“De fapt, noi scoatem tonul afară și aruncăm înăuntru plastic”, a comentat coautorul Kara Lavender Law, de la Asociația “Educația Mării” al institutului Woods Hole. Oamenii de ştiinţă au alcătuit o listă a națiunilor pe care le găsesc a fi responsabile pentru cea mai mare parte acestui plastic de nestăpânit.
Aceste Top 20 țări sunt responsabile pentru 83% din toate materialele prost gestionate, libere să ajungă în ocean. China este în top, care produce singură mai mult de un milion de tone de reziduri marine.
Dar echipa atenţionează cu privile la judecăţile neînsemnate, deoarece această situaţie în principal o consecință a populației imense a naţiunilor din Asia, din care o mare parte a populaţiei trăiește de-a lungul unei linii de coastă foarte întinsă.
De asemenea, Statele Unite ale Americii, ocupă un loc 20 pe listă. SUA au la fel comunităţi prea mari ce trăiesc în zonă de coastă. De asemenea, au practici de gestionare a deșeurilor mult mai bune. Dar ce trage în jos performanțele sale este volumul mare de deșeuri produse de fiecare cetățean în parte – și o parte din acest deşeu îşi găseşte inevitabil drumul spre ocean. (UE este socotit ca un bloc, dar ar apărea pe locul 18 în listă dacă ar fi socotit ca o singură națiune).
Echipa spune că diverse soluţii sunt necesare. Națiunile bogate trebuie să reducă consumul lor de unică folosință, produse din plastic de unică folosință, cum ar fi pungile de cumpărături; și ţările în curs de dezvoltare trebuie să-şi îmbunătățească practicile de gestionare a deșeurilor.
Din listă este evident faptul că un număr relativ mic de țări în curs de dezvoltare rapidă, cu venituri medii au dificultăți acute.
Dr. Jambeck a comentat: “Creșterea economică este legată de generarea de deșeuri. Creșterea economică este un semnal pozitiv, dar ceea ce poţi vedea de multe ori în țările în curs de dezvoltare este că infrastructura de gestionare a deșeurilor este dată la o parte. Și pe bună dreptate, într-o oarecare măsură; ele sunt mai atente în căutarea apei potabile curate și îmbunătățirea salubrităţii. Dar, în ceea ce priveşte deșeurile, nu vreau ca ţările să uite de această problemă de management pentru că dacă o fac, problemele doar o să se înrăutățească.”
Studiul sugerează că dacă sunt necontrolate, 17,5 milioane de tone de deşeuri / an ar putea ajunge în oceane până în 2025. Cumulativ, asta înseamnă 155 milioane de tone de deşeuri între acum și atunci. Și cum “apogeul global al deşeurilor” este puțin probabil să fie atins înainte de 2100, potrivit calculelor Băncii Mondiale, situația devine tot mai apăsătoare.
Coautorul Roland Geyer, de la Universitatea din California din Santa Barbara, a declarat că nu a fost posibilă curăţarea oceanelor de material plastic; “oprirea robinetului” este singura soluție “, a declarat Geyer pentru BBC News.
“Cum ai putea colecta materiale plastice de pe fundul oceanului având în vedere că adâncimea medie este de 4260m (14,000ft)? În primul rând trebuie să împiedicăm plasticul să ajungă în oceane. Lipsa unor sisteme oficiale de gestionare a deșeurilor determină un nivel ridicat de deșeuri de plastic în ocean. Aşadar, sprijinirea fiecărei țari în a-şi dezvolta o infrastructură logică solidă de gestionare a deșeurilor este o prioritate de top.”
Estimarea cantităţii de deșeuri plastice prost gestionate generate în limitele a 50 km de ţărm.
Articol tradus de Emilian Baranceanu
