Lumea se schimbă pe zi ce trece din ce în ce mai mult și nici măcar nu-ți dai seama. Te întorci în locul în care ai copilărit și realizezi că în părculețul în care te întâlneai cu prietenii s-a construit un mall sau o clădire de birouri. În același timp îți dai seama cât de mult a evoluat tehnologia atunci când observi că băncuțele din centrul orașului dispun de încărcătoare wireless.
Lumea parcă devine din ce în ce mai mică. Transportul ajută oamenii să se întâlnească de pe o zi pe alta, internetul ne conectează pe toți la o distanță de un click sau o atingere a ecranului. Viața a devenit mai simplă, mai eficientă și mai rapidă.
Ce nu am realizat până acum și începem ușor, ușor să descoperim este că oricât de eficientă a devenit viața în ultima vreme, ne-am ignorat casa, cea pe care o împărțim cu toții.
Mediul înconjurător a avut foarte mult de suferit de-a lungul timpului; iar această suferință nu se va termina foarte curând. Cea mai masivă poluare a avut loc în doar ultimii 200 de ani.
Haideți să facem o mică recapitulare a câtorva dintre evenimentele importante ce au avut loc în secolele XIX și XX care au fost o influență incipientă a industriilor poluante de astăzi: Revoluția Industrială (1760-1840), începuturile aviației moderne (1903-1914), apariția mașinilor Ford (1896), descoperirea beneficiilor viitoare ale petrolului de către James Young (1848) și apariția conceptului de Fast fashion (sfârșitul secolului XX).
Revoluția industrială este probabil unul dintre cele mai importante evenimente din ultimele sute de ani. Nu am fi putut să ne bucurăm de o asemenea evoluție tehnologică dacă aceasta nu s-ar fi declanșat. Din păcate, fiecare astfel de eveniment are și efecte negative. În acest articol voi menționa câteva dintre cele mai nocive industrii și mă voi concentra pe cele trei mari industrii care au afectat în cea mai mare măsură mediul înconjurător: industria petrolieră, industria textilă și industria transportului.
Industria petrolieră
Industria petrolieră reprezintă un cumul de procese destul de complexe ce implică explorarea, extracția, rafinarea, transportul și comercializarea produselor petroliere. Este industria ce stă la baza civilizației noastre și care ne susține modul în care am trăit ultima sută de ani. Importanța petrolului nu va înceta prea curând să influențeze viața politică, socială și, în special, relațiile internaționale.
Cele mai multe surse declară industria petrolieră drept cea mai poluantă, cu cele mai multe efecte nocive de lungă durată. Pentru o înțelegere mai amplă, putem privi poluarea provocată de industria petrolieră din trei puncte de vedere:
Poluarea apei
- Fracturarea hidraulică este procesul de sfărâmare a rocilor prin intermediul unor lichide sub presiune. Această practică implică de cele mai multe ori injectarea de substanțe chimice toxice în preajma surselor de apă potabilă.
- Depozitarea și eliminarea deșeurilor de foraj și producție în cariere pot contamina apele subterane și de suprafață.[1]
Poluarea aerului
- Pe parcursul procesului de dezvoltare a petrolului și gazelor sunt emise o varietate de contaminanți în aer. În plus, arderea gazelor, dar și arderea excesului de gaz natural la puțurile de petrol și gaze provoacă poluare cu metan, ceea ce contribuie, din păcate, foarte mult la schimbările climatice
- Poluarea aerului afectează, de asemenea, sănătatea comunităților din jurul fabricilor în care se exploatează petrolul.
Poluarea solului
- Deșeurile obținute în urma proceselor de extragere a petrolului și a gazelor pot conține hidrocarburi din petrol, metale, materiale naturale radioactive, săruri și substanțe chimice toxice. Toate aceste substanțe au potențialul de a provoca poluarea solului și de a stopa creșterea vegetației.
- Apa produsă (ce poate conține concentrații ridicate de săruri) este adesea depozitată în gropi sau eliminată în iazuri de evaporare. Aceste deversări pot ucide vegetația și steriliza solul.
Companiile producătoare de petrol cunoșteau de câteva decenii riscurile provocate de arderea combustibililor fosili. Au fost găsite documente scrise în urmă cu 50 de ani ce conțin diverse rapoarte care arătau pericolele la care erau expuși atât oamenii, cât și mediul înconjurător: poluare masivă a aerului, posibilitatea ca substanțele toxice să afecteze irecuperabil plămânii; se cunoștea chiar și faptul că copiii muncitorilor din industria petrolieră se puteau confrunta cu malformații congenitale.[1]
Ultimii ani au cunoscut o schimbare în bine atât a proceselor folosite în industria petrolieră, cât și din punct de vedere civic. Companiile petroliere și societatea au observat impactul negativ pe care îl are producția de petrol și gaze și au început să caute soluții care să fie sustenabile pentru mediu. Iată câteva măsuri ce trebuie luate în considerare pentru a se asigura viitorul planetei: scăderea consumului de apă potabilă în procesele de producție ale petrolului, reducerea scurgerilor de metan, folosirea combustibilului reciclat, o mai mare achiziție și utilizare a energiei regenerabile.[2]
Industria textilă
Poate una dintre industriile ce ne surprinde că se află pe această listă este industria textilă. Ce este poate mai uimitor este că producția vestimentară reprezintă a doua cea mai poluantă industrie, chiar după cea petrolieră.
În ultimii zeci de ani am cunoscut o nouă față a modei. Aproape toată lumea își poate permite achiziționarea mult mai multor articole vestimentare spre deosebire de acum câteva decenii. Apar noi colecții o dată la câteva luni și aproape la fel de des apar și diverse programe de reduceri. Este o lume nouă pentru toți, în care cei mai mulți dintre noi ne putem defini în sfârșit stilul vestimentar, pentru că acum la fiecare colț de stradă se află un magazin de haine, iar dacă vrem să ne plimbăm puțin mai mult, ajungem chiar la un mall, unde găsim o selecție mult mai vastă.
Acest concept a primit numele de fast fashion sau moda rapidă, în termeni românești.
Iată câteva statistici (2017) ce definesc acest fenomen:
- 80 de milioane de articole vestimentare sunt produse în fiecare an;
- 52 de micro-colecții sunt lansate de către brandurile care produc haine ce se mulează conceptului de fast fashion;
- Sunt produse cu 400% mai multe haine în comparație cu cantitatea produsă acum 20 de ani;
- În medie, un articol vestimentar este purtat de 7 ori înainte de a fi aruncat;
- O medie de 35 kg de textile sunt aruncate de o singură persoană pe an.[1]
Este lesne de înțeles că fiind conștienți de aceste cifre semnificative ne dăm seama de impactul negativ atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra persoanelor care lucrează în această industrie ajungând să fie o industrie foarte puțin sustenabilă.
În majoritatea țărilor în care se produc textile apa netratată, toxică ce se utilizează în acest proces sunt aruncate direct în râuri. Aceste lichide conțin substanțe toxice precum plumb, mercur și arsen și sunt extrem de dăunătoare atât vieții acvatice, cât și sănătății milioanelor de oameni ce trăiesc în jurul acestor râuri. Contaminarea ajunge și în mare și în cele din urmă se răspândește pe tot globul.
De fiecare dată când spălăm îmbrăcăminte sintetică sunt eliberate în apă aproximativ 700000 de microfibre naturale individuale, care ajung în mările și oceanele noastre. S-a descoperit, de asemenea, că aceste fibre sintetice eliberează microfibre de plastic în aer. Un studiu ne arată că prin spălarea hainelor, o persoană poate elibera în mediu aproape 300 de milioane de microfibre de poliester pe an prin spălarea hainelor și peste 900 de milioane în aer doar purtând hainele.
Există, de asemenea, o cantitate excesiv de mare de deșeuri textile. Acest lucru este cauzat de calitatea slabă a articolelor vestimentare, care ajung să fie aruncate la gunoi. O familie din lumea occidentală aruncă în medie 30 kg de îmbrăcăminte în fiecare an. Doar 15% este reciclat sau donat, iar restul merge direct la groapa de gunoi sau este incinerat. Poliesterul este alcătuit din fibre de plastic, așadar hainele realizate astfel nu sunt biodegradabile și pot dura până la 200 ani pentru a se descompune. Aceste fibre sunt folosite în 72% din hainele noastre.
Produsele chimice sunt folosite în fiecare parte a producției textile pentru fabricarea fibrelor, albirea și vopsirea țesăturilor, precum și în industria bumbacului. Pe lângă faptul că acestea provoacă a poluare masivă a apelor și degradarea solului, sunt foarte dăunătoare și oamenilor, provocând boli și deces premature fermierilor de bumbac. Mai mult decât atât, atunci când ajung în magazine, hainele noastre conțin încă o mulțime de substanțe chimice, chiar și hainele din fibre 100% naturale.[2]
Ce putem face pentru a reduce cât mai mult impactul negativ al industriei textile asupra mediului?
- Concentrează-te mai mult pe calitatea hainelor și nu pe cantitate. De asemenea, alege haine fabricate din fibre naturale și organice.
- Ideea reciclării poate fi aplicată cu ușurință și hainelor. Poți apela la magazinele second-hand atât pentru cumpărarea, cât și pentru donarea sau vânzarea hainelor. De asemenea, există și pubele speciale pentru materiale textile, atunci când nu ai disponibile celelalte variante.
- Cumpără haine de la firme sustenabile (poți verifica pe etichetă dacă există aceste acronime: OEKO-TEX®, GOTS, bluesign®) și pe cât posibil din țări care folosesc energie regenerabile și care au politici de mediu mai stricte în cadrul fabricilor.
- Spală-ți hainele întotdeauna înaintea primei purtări, pentru a evita contactul cu potențialele substanțe chimice ce se mai pot afla încă în compoziția lor. De asemenea, pentru a reduce consumul de apă, încearcă să le speli doar când este necesar, la o temperatură cât mai joasă (30°).[3]
Industria transportului
Transportul este cu siguranță una dintre industriile care ne-a schimbat atât calitatea vieții, cât și viziunea asupra timpului. Pentru a ajunge la o anumită destinație, alegi modalitatea care ți se potrivește cel mai bine la momentul respectiv: mașina, avionul, trenul, poate chiar vaporul.
Prin prisma transportului, turismul a cunoscut de asemenea o mare dezvoltare, dat fiind că acum ne e tuturor la îndemână să ajungem până în cel mai îndepărtat punct de pe Pământ.
Dar, după cum am exemplificat și mai sus, fiecare lucru bun, își are și părțile negative. În cazul industriei transportului, cele mai evidente elemente nocive care și-au lăsat o imensă amprentă asupra sănătății mediului sunt emisiile de CO2 și cele de non-CO2.
Emisii CO2
Emisiile din aviație cresc mai rapid decât orice alt mod de transport. Numai emisiile de CO2 de la zborurile din Europa au crescut cu 28% din 2013, în timp ce alte sectoare și-au redus emisiile. Drept urmare, emisiile tuturor zborurilor care pleacă de pe un aeroport din UE au crescut cu de la 1,4% din totalul emisiilor UE în 1990 la 3,7 în prezent. Dacă nu sunt atenuate, se așteaptă ca emisiile din aviație să se dubleze sau să se tripleze până în 2050.[1]
Emisii non-CO2
Costul real al zborului ar putea fi mult mai rău decât ne-am gândit – două treimi din impactul climatic provin din emisiile de non-CO2. Motoarele aeronavelor emit aceste substanțe, cum ar fi oxizii de azot și dioxid de sulf, precum și alte particule, cum ar fi funinginea atunci când combustibilul este ars. Toate acestea contribuie la ceea ce sunt cunoscute ca efectele climatice ale emisiilor non-CO2. La altitudini mari, aceste emisii pot afecta proprietățile fizice și chimice ale atmosferei, ceea ce duce la o creștere a cantității de gaze cu efect de seră și formarea traseelor de condensare. Consecința este un efect de încălzire net asupra climei, care este mai mare decât cea de CO2.[1]
Poate că cel mai promițător mod în care industria aviației își va reduce emisiile este prin Sustainable Aviation Fuel (SAF). SAF poate fi realizat din uleiuri vegetale și animale, precum și din deșeurile reciclate din casele oamenilor. Deoarece SAF nu provine din combustibili fosili, reduce ciclul de viață al carbonului cu până la 80%.[2]
Atunci când vine vorba de autovehicule, în studiile recente, cercetătorii par să fie de acord cu faptul că avioanele nu sunt cele mai poluante căi de transport. Din contră, se spune că o mașina poluează chiar mai mult decât un avion pe distanțe echivalente. De exemplu anumite studii prevăd că intensitatea energetică a transportului auto este, în medie, cu 57% mai mare decât transporturile aeriene. Cu alte cuvinte, o mașină emite mai mult CO2 decât avioanele medii, deoarece acestea consumă mai multă energie pentru a transporta aceeași cantitate de pasageri.
În plus față de aceste aspecte, trebuie luați în considerare și alți factori indirecți. Un bun exemplu ar fi blocajul în trafic. O mașină blocată în trafic emite de 2,5 ori mai mult dioxid de carbon decât dacă ar fi fost condiții normale de trafic. În același timp, o mașină cu aer condiționat emite cu 20% mai mult dioxid de carbon.
Ce putem face pentru a reduce poluarea provocată de vehicule? Ar trebui să începem să luam în considerare și alte căi de ajunge dintr-un loc în altul: bicicleta, trotineta electrică, transportul public. De asemenea, putem să încercăm să fim cât mai prudenți și eficienți atunci când conducem (de exemplu, să nu mai călcăm excesiv pe pedale și pe frână) și să avem grijă ca mașina să fie verificată constant. În plus, cu toții știm că folosirea mașinilor electrice este o metodă foarte sustenabilă pentru mediu.[1]
Pe lângă aceste trei mari industrii care au afectat cel mai mult mediul înconjurător vin din urmă și industria construcțiilor, cea a agriculturii, dar și cea alimentară. Sunt foarte multe aspecte negative în ceea ce privește și aceste industrii, dar dacă pornim de la a găsi măsuri pentru cele prezentate în acest articol și de a le urma, vom reuși să evităm multe dintre riscurile pe care le prezintă și alte industrii nocive.
Bibliografie
8 ways the Oil and Gas Industry is making better use of sustainable technologies, World Future Energy Summit,
Airplane pollution, Transport & Environment,
Green flights are possible but government policy is holding us back, Johnny Walfisz, Euronews.green, 2021,
Oil and Gas Pollution, Earthworks,
https://earthworks.org/issues/oil_and_gas_pollution/.
Oil firms knew decades ago fossil fuels posed grave health risks, files reveal, Oliver Milman, The Guardian, 2021,
The CO2 emissions just the ‘tip of the iceberg’ for the climate cost of air travel, Rosie Frost, Euronews.green, 2022,
What’s wrong with the fashion industry?, Mathilde Charpail, Sustain Your Style, 2017,
https://www.sustainyourstyle.org/en/whats-wrong-with-the-fashion-industry.
What You Can Do to Reduce Pollution from Vehicles and Engines, EPA, 2015,
