Raluca Balotă (Lactalis România): Să fii DOER înseamnă să te implici în mod real, să nu arăți cu degetul, să nu transferi responsabilități

Am stat de vorbă cu RALUCA BALOTĂ, Communication Manager LACTALIS ROMÂNIA despre implicarea lor în proiecte de mediu, dar și alte proiecte despre responsabilitate socială desfășurate de Lactalis România.

  1. De ce ați ales proiectele de mediu pentru a vă aduce contribuția în societate?

Lactalis România – care reunește companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate și Parmalat – susține constant proiecte de responsabilitate socială care privesc educația, sănătatea, mediul, incluziunea socială și combaterea discriminării. Companiile din grupul Lactalis se implică activ în comunitățile în care își desfășoară activitatea, în mod special în sprijinul categoriilor sociale defavorizate, dar și pentru protejarea mediului și combaterea risipei alimentare. Proiectele de mediu au devenit o prioritate și pentru Lactalis Romania, așa cum sunt sau ar trebui să fie o prioritate pentru toți – procesatori, producători, comercianți, consumatori laolaltă. Sustenabilitatea și economia circulară se află pe agenda publică de câțiva ani buni și au devenit un subiect important atât pentru companii, cât și pentru consumatorii care se așteaptă de la noi, companiile, la mai multe acțiuni către un viitor sustenabil dar care, la rândul lor, trebuie să aibă partea lor de implicare. Ca parte a unei industrii care trebuie să devină sustenabilă, am înțeles că este nevoie să minimizăm cât de mult putem impactul negativ pe care activitatea noastră o are asupra mediului.

 

2. În ce au constat acțiunile de până acum ale companiilor din grupul Lactalis în zona sustenabilității?

Companiile din grupul Lactalis Romania au început să-și construiască, de câțiva ani, o strategie de sustenabilitate. Acțiunile de până acum au inclus în primul rând măsuri pentru limitarea impactului ambalajelor asupra mediului, prin reducerea ambalajelor inutile și a volumului acestora, prin introducerea ambalajelor din materiale reutilizabile și includerea pe etichetele produselor a detaliilor clare privind colectarea selectivă și reciclarea. De asemenea, toate companiile din grup au susținut, punctual, campanii de informare și educare a consumatorilor pentru încurajarea colectării selective și a reciclării ambalajelor. În prezent, Lactalis România derulează o campanie de educare și conștientizare pentru colectarea selectivă și reciclarea ambalajelor de carton Tetra Pak pentru lapte – despre care nu prea se vorbește în acest context. Deși există indicații clare pe etichetele acestor ambalaje, consumatorii încă nu știu să arunce corect aceste ambalaje, nu știu că ele se aruncă selectiv la coșul GALBEN (pentru că nu au doar carton în componență). De-aici, ele sunt sortate și ajung la fabrica de reciclare a hârtiei.

Companiile din grupul Lactalis Romania au luat măsuri, în ultimii ani, și pentru limitarea risipei alimentare pe lanțul de aprovizionare, prin dezvoltarea și implementarea unui sistem eficient de planificare a producției și distribuirea alimentelor cu termen scurt către fundații și asociații care sprijină categoriile defavorizate.

 

3. Care sunt acțiunile prin care încurajați un comportament eco-friendly la birou?

Am introdus sistem de colectare selectivă a deșeurilor, cu containere dedicate – hârtie, plastic/aluminiu/ambalaje Tetra Pak, sticlă, deșeuri sanitare (inclusiv măști de protecție) – și facem constant educație angajaților pentru depozitarea corectă a deșeurilor. Încurajăm folosirea apei potabile de la robinet și folosim filtre de apă în acest sens, evitând, astfel, consumul apei ambalate și, implicit, generarea deșeurilor de plastic. Folosim sisteme automate de control al luminii artificiale și temperaturii, pentru reducerea consumului de energie. Acolo unde este posibil, utilizăm consumabile din materiale reciclate.

 

 

4. Ce alte proiecte vă propuneți pentru a fi sustenabili?

Strategia Lactalis România continuă cu măsuri pentru limitarea impactului ambalajelor asupra mediului prin reducerea volumului acestora și prin înlocuirea lor cu ambalaje fabricate din materiale reciclabile sau compostabile și materiale obținute din surse bio regenerabile. Pe termen scurt, suntem în plin proces pentru tranziția la paie de hârtie și pentru introducerea tethered caps – dopul de sticlă care rămâne atașat – ca parte a strategiei Uniunii Europene pentru reducerea plasticului de unică folosință. Vom continua programul pentru combaterea risipei alimentare și vom derula mai departe campanii educative adresate consumatorilor pentru încurajarea colectării selective și reciclării ambalajelor. Pe termen lung, avem în vedere folosirea energiei din surse regenerabile și colaborarea cu femierii parteneri pentru implementarea unor măsuri care să contribuie la practici responsabile în agricultură.

 

5. Ce înseamnă să fii DOER?

Să fii DOER înseamnă să te implici în mod real, să nu arăți cu degetul, să nu transferi responsabilități. Mai mereu sunt blamați producătorii, furnizorii, comercianții pentru că pun ambalaje în piață. Da, ei au o mare responsabilitate în acest sens. Dar să nu uităm că noi toți cumpărăm și consumăm ce produc producătorii și ce vând comercianții, dar mulți dintre noi nu ne gândim ce se întâmplă mai departe cu resturile noastre, cu deșeurile, cu ambalajele folosite de noi. Obiceiurile și educația în această direcție aproape că ne lipsesc. Avem în România cea mai mică rată de colectare selectivă și reciclare din Europa și asta e foarte trist. Este adevărat că nici nu avem infrastructura atât de dezvoltată pentru colectarea selectivă și nici nu există pedepse suficiente pentru depozitarea ilegală a deșeurilor. Dar nu folosim nici măcar infrastructura asta de bază pe care o avem la dispoziție. Da, e o discuție foarte complexă aici despre industrie, consumerism, creșterea populației globului, ambalaje prietenoase cu mediul. Până la urmă toate sunt interconectate, dar nu trebuie să ne bazăm doar pe soluții care țin de ambalajele puse în piață. Consum va exista în continuare și ceea ce ne este la îndemână în acest moment este folosirea ambalajelor reciclabile și acțiunea de a arunca responsabil gunoiul generat și de a recicla ceea ce se poate reutiliza. Iar rolul nostru, al consumatorilor finali, este esențial în acțiunile pentru protejarea mediului. Ambalajele cumpărate de noi împreună cu produsul devin proprietatea noastră și trebuie să ne asigurăm că nu ajung în natură.

 

6. Care este feedback-ul voluntarilor angajați din companie care participă la acțiunile sustenabile ale Albalact?

De curând, am găsit aruncat în coșul de gunoi organic de la birou un pet pe jumătate plin cu apă și m-am întrebat – de ce să faci așa ceva când ai le îndemână colectarea selectivă? Și, mai ales, de ce să irosești apa potabilă? E greu să schimbi mentalități și obișnuințe și chiar și într-o companie care încearcă să-și construiască un viitor sustenabil există rezistență la schimbare. Însă mă bucur că tot mai mulți dintre angajații noștri înțeleg importanța unui trai prietenos cu natura și sunt tot mai receptivi la acțiunile care fac parte din strategia pentru ecologie a companiei.

7. Un mesaj pentru cei care citesc acest interviu: de ce este important să fim eco-friendly?

E important pentru noi să trăim într-un mediu curat, dar e la fel de important să protejăm și natura, care e vie ca și noi, trăiește și susține viața în toate formele ei. E important pentru viitorul oamenilor și al planetei cu toate ființele pe care le găzduiește. Poate că sună clișeistic, dar oamenii în goana vieții lor nu mai gândesc decât la nivel individual, micro, uită că trăim datorită unui mediu care ne susține și care trebuie protejat la rândul său. Mi-aș dori să nu mai căutăm mereu scuze sau vinovați, ci să ne implicăm, să acționăm fiecare într-un fel sau altul. Iar dacă eu, ca individ, simt nevoia să blamez pe cineva sau o entitate anume pentru distrugerea planetei, măcar să fac asta în timp ce arunc gunoiul acolo unde trebuie, nu risipesc mâncarea și apa și folosesc mai rar mașina și, astfel, îmi respect partea mea de responsabilitate și îmi reduc amprenta de carbon. Industrializarea, globalizarea și poluarea suntem noi toți.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *