Octavia Brătulescu, colega noastră pasionată de HR și resurse umane ne povestește ce înseamnă pentru ea voluntariatul și cum a reușit să ajute la dezvoltarea echipei de tineri entuziaști care fac parte acum din “Let’s Do It, Romania!”. Adoră să șofeze și să fie tot timpul înconjurată de oameni veseli. Mai multe despre Octa, cum îi spunem noi, aflați din interviul de mai jos.
1.Spune-ne cine ești ca să știm cu cine stăm de vorbă.
Sunt un gând, libertate, bucurie, aer, culoare, zâmbet, iar oamenii din jur îmi spun simplu, Octavia. :)
2. Ce pasiuni ai, cum îţi petreci timpul liber?
Iubesc oamenii, natura, echilibrul, așadar modul în care îmi petrec timpul liber nu este deloc greu de intuit. Merg în plimbări, petrec timp cu oamenii dragi mie, sunt la un apel distanță pentru prietenii mei care au nevoie de mine sau ochi și urechi pentru doamna din tramvai căreia i-a intrat nepoata la facultatea de litere cu media 9,75. Mă găsiți ghemuită în păturica pufoasă sorbind cafeaua din cana cu buline colorate și citind pe nerăsuflate de la beletristică la cărți despre leadership, spiritualitate, dezvoltare personală, business, psihologie ș.a.m.d. Îmi place să șofez, să vorbesc cu marea, să stau cu mine, să îmi hrănesc setea de cunoaștere, să îmi depășesc limitele și să îmi bucur sufletul cu lucruri mici.
3. Cum ai aflat de Let’s Do It, Romania! și ce te-a convins să intri în echipă?
Cine nu a auzit despre Let’s Do It? Reclama cu muștarul a fost primul meu contact cu Let’s Do It, Romania!. Mi se părea incredibil că un grup de voluntari vor să scoată România din casă într-o singură zi, să curățe într-un suflet tărișoara noastră. Cât despre “virusul” grijii pentru mediu, el era prezent încă din școala generală când participam voluntar la diverse activități organizate de Parcul Național Piatra Craiului; pentru că am uitat să vă spun că sunt munteancă de la Rucăr, un loc plin de frumos, autentic și pace. Ah da, v-ați prins, sunt tare, tare mândră de rădăcinile mele.
4. De cât timp ești voluntară în LDIR?
Din ianuarie 2014.
5. Care sunt realizările tale din Let’s Do It! de care ești cea mai mândră?
Sunt multe lucruri de care îmi amintesc cu drag, dar cum spațiul de emisie mă limitează, voi aduce în discuție cele două ediții Let’s Do It, Danube! pe care le-am coordonat și în care am reușit alături de echipă să depășim țintele propuse, ba chiar să le dublăm în ultima ediție. Mândră sunt de echipa creată, ei sunt inspirația și dorința mea de a fi mai bună cu fiecare zi, învățăm împreună, ne spijinim, ne petrecem timpul liber, creștem frumos împreună. Totodată un moment de AHA, a fost tabăra care încheia proiectul Let’s Do It, Danube! în care am conștientizat faptul ca noi în mod real producem schimbare în rândul tinerilor care au devenit ambasadori ai spiritului de Doer. Mai mult, acest lucru a avut un enorm impact și pentru echipă, a venit ca o validare, o confirmare că facem bine ce facem, dar și o puternică motivație de a continua.
6. Ce super eco-putere ai alege dacă ai avea puteri magice?
Să fiu liniștea de care cei din jur au nevoie. Asta m-ar face infinit de fericită.
7. Povestește-ne despre o situație care te-a provocat în timpul petrecut în Let’s Do It! și despre cum ai reușit s-o depășești cu bine.
Poate un moment mai puțin ușor a fost acela în care unul din ONG-urile partenere, nu s-a mai putut implica în realizarea sesiunilor de educație ecologică. Situația a fost și mai dificilă ținând cont de faptul că respectivul partener avea echipe în cinci din cele douăsprezece județe implicate în proiect. Ne-am repliat rapid și am format un grup alcătuit din membrii echipei centrale care s-a deplasat în județe și a ținut trainingurile, reușind astfel să ne respectăm calendarul de proiect. Cu toate acestea cred că nu greșesc spunând că fiecare zi în LDIR este o provocare și nu doar pentru mine. Aici fiecare membru învață să își depășească limitele, să crească într-o zi cât alții în trei, să își dorească și să și devină varianta lui mai bună.
8. Ce citat inspiraţional îţi ghidează viaţa?
“Iubește și fă ce vrei! Dacă păstrezi tăcerea, să fie din iubire; dacă strigi să fie din iubire; dacă îndrepți, îndreaptă din iubire; dacă ierți, iartă din iubire. Rădăcina interioară să fie cea a iubirii, din această rădăcină nu poate ieși decât bine.” Fericitul Augustin
9. Cum te remotivezi când ai un moment dificil? Care sunt sursele tale de inspiraţie?
Consider că nu există înfrângeri, doar lecții. Încerc mereu să înțeleg unde nu a mers așa cum îmi imaginam eu că ar trebui și să gasesc soluții pentru a nu mai întâmpina acel gen de situație. Facem loc altora, că vorba aceea, trăim într-o lume dinamică, în continuă schimbare.
10. Cum vezi LDIR peste 10 ani? Dar peste 100?
Am crezut din prima clipă în potențialul LDIR și continui să o fac. Prin urmare, LDIR va dăinui cel puțin 1 400 000 de ani, câți voluntari are acum și va avea proiecte la fel de provocatoare și de impact ca și cele de până acum.
11. Adaugă, te rugăm, o întrebare despre tine (ceva ce ţi-ai dori să se ştie despre tine) şi răspunde la ea.
Ai fi dispusă să faci compromisuri pentru a-ți ușura drumul? Sunt genul de persoană pentru care demnitatea, valorile și credințele proprii sunt lucruri peste care nu trec. Dacă simt că nu mă potrivesc peisajului, plec. Dacă simt că îmi sunt încălcate principiile, plec. Sunt dispusă să plătesc orice preț, dar plec. Plec și nu ma uit în urmă, dar nu uit să trec și experiența respectivă, la lecții învățate, care inevitabil te maturizează.
12. Convinge în două-trei fraze o persoană să facă voluntariat.
Bucuria de a dărui, dorința puternică de a schimba ce nu funcționează, perseverența de a nu te opri atunci când ți se spune “nu”, credința în mai bine, frumusețea lucrului în echipă, dragostea pentru cei din jur, asta înseamnă voluntariat.
Felicitari pentru ce faci!