Doar jumătate dintre români declară că se preocupă de colectarea selectivă de hârtie, carton sau cutii de băuturi, în comparație cu 90% dintre ceilalți europeni, conform celui mai recent eurobarometru al Comisei Europene, dat publicității în cadrul campaniei Generation Awake, o inițiativă paneuropeană de reducere și valorificăre a deșeurilor, informează un comunicat de presă.
Ce colectează românii?
Același studiu arată că românii preferă cel mai mult să colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale de plastic, cu un procent de 60%, media europeană fiind de 90% în cazul acestor deșeuri. Pe locurile următoare se află colectarea selectivă a deșeurilor de sticlă, cutiilor metalice, deșeurilor de bucătărie, deșeurilor electrice și electronice, pe ultimul loc aflându-se deșeurile de grădină.
Cu toate acestea, România alături de Bulgaria, Letonia și Cipru se află la coada clasamentului european în ceea ce privește disponibilitatea de a sorta deșeurile menajere.
Conform unui studiu, românii vor mai mult
Majoritatea românilor, peste 60%, și-ar dori mai multe instalații de reciclare și compostare a deșeurilor în zona unde locuiesc, în timp ce 58% dintre aceștia spun că își doresc asigurări mai clare că deșeurile sunt într-adevăr reciclate. Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionați spun că au nevoie de mai multe informații despre cum și unde se separă deșeurile. Doar un procent de 40% s-ar lasă conviși să colecteze selectiv mai mult dacă s-ar oferi stimulente financiare, precum garanții și tarife reduse.
Românii, de la teorie la practică
În ceea ce privește acțiunile pe care românii le-ar întreprinde pentru a reduce cantitatea deșeurilor generate, cei mai mulți dintre aceștia, 72%, declară că ar fi dispuși să cumpere exact cât au nevoie pentru a limita deșeurile generate. 60% dintre românii chestionați spun că ar depune eforturi pentru a repara aparatele stricate înainte de a cumpăra unele noi, în timp ce 48% ar evita să cumpere produse „supra-ambalate”. Pe ultimele locuri în ceea ce privește disponibilitatea românilor de a trece la acțiune cu privire la reducerea deșeurilor se află depunerea de eforturi pentru a primi corepondența poștală nedorită.
De asemenea, românii alături de bulgari și maltezi, ar fi cei mai puțin dispuși să cumpere mobilă la mâna a doua pentru a reduce cantitatea de deșeuri de pe piață, în timp ce 7 din 10 suedezi, finlandezi și danezi ar opta pentru o astfel de metodă.
Românii preferă buy-back
În ceea ce privește bunurile de folosință îndelungată și decizia de cumpărare, cei mai mulți dintre românii implicați în studiu au declarat că metoda producătorului care ar lua înapoi produsul vechi, atunci când se face o noua achiziție, i-ar influența cel mai mult decizia de cumpărare. De asemenea, românii spun că sunt influențați și de o perioadă de garanție cât mai mare la produs, dar și de utilizarea cât mai îndelungată a produsului în cauză.
Statistici europene
Valoarea totală a deşeurilor generate anual de gospodării şi întreprinderi în România (2012)- România: 219 309 676 tone, în timp ce UE-28: 2 468 300 000 tone.
În anul 2011, fiecare cetăţean din cele 27 de state membre ale UE a generat în medie 159 kg de deşeuri din ambalaje. Această cantitate a variat între 43 kg şi 216 kg pe cap de locuitor. Hârtia şi cartonul, sticla, materialele plastice şi metalul sunt, în această ordine, cele mai răspândite tipuri de deşeuri de ambalaje din UE.
La nivelul UE, cantitatea de deşeuri de plastic provenite de la consumatorii finali s-a ridicat la 25,1 milioane tone, în creştere cu 2,4 % faţă de nivelul înregistrat în 2010. Acestea au fost valorificate în proporţie de aproximativ 60 % în 2011, tendinţa fiind în continuare de creştere.
Potrivit unui studiu, o punere deplină în aplicare a legislaţiei UE în materie de deşeuri ar genera o economie de 72 miliarde EUR anual, o creştere a cifrei de afaceri anuale în sectorul gestionării deşeurilor şi al reciclării de 42 miliarde EUR la nivelul UE, precum şi 400 000 de locuri de muncă până în 2020.
În fiecare an, în Europa se produc aproximativ 90 milioane tone de deşeuri alimentare.
„Deşeurile electronice” – deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) – reprezintă unul din cele mai dinamice fluxuri de deşeuri din Europa, înregistrând anual o creştere de 3-5 %.
