Punguţa de 20 de bani şi plasticul cel de toate zilele – Cum să le colectezi selectiv

Reading Time: 6 minutes

Credit foto: ID 44219370 © Ljupco | Dreamstime.com

“De ce să îmi selectez deşeurile când pe alţii nu îi interesează?” Este o întrebare pe care sigur o aveţi în minte când sunteţi bombardaţi cu tot felul de titluri pe tema problemelor de mediu. Resursele de petrol şi gaze naturale se vor termina în x ani, aerul va deveni irespirabil, apele sunt poluate – teme ce ne urmăresc şi devin din ce în ce mai copleşitoare. Nimănui nu îi place să i se spună ce să facă, mai ales când noi, ca şi populaţie, suntem doar un pion pe marea tablă de şah. “Folosim ce ni se pune la dispoziţie”, veţi spune. Perfect normal! Ca ONG, nu vrem să arătăm cu degetul şi nici să găsim vinovaţi. Nu acesta este scopul nostru. Ne dorim doar să ne/vă asigurăm un viitor sănătos într-un mediu cât mai curat. De asemenea, vrem să vă facem conştienţi de faptul că, deşi suntem mici, putem face o schimbare majoră. Nu este un optimism irealist. Putem alege să facem ceva sau să stăm cu mâinile în sân, însă dacă alegem variata a doua nu prea mai avem motiv să ne plângem în cazul în care lucrurile nu evoluează în direcţia dorită.

Câte ambalaje de plastic aveţi în frigider în momentul de faţă? Şi câte pungi de plastic aţi folosit în ultima săptămână? Statisticile spun că, în medie, o persoană foloseşte 140 de pungi de plastic pe an. Acest tip de ambalaj este cel mai des întâlnit şi folosit. În România se produc anual aproximativ 225 mii tone de ambalaje din material plastic. Din totalitatea cantităţii de deşeuri realizate în România, plasticul deţine o proporţie de circa 30%, urmat de hârtie şi carton- 24% şi sticlă- 22%.

De ce colectarea ambalajelor de plastic este o problemă pusă în discuţie din ce în ce mai des de autorităţi, presă şi ONG-uri la nivel global? Deoarece cantitatea produsă este în creştere, de 20 de ori mai mult decât în 1964, ajungând la 311 mil. tone şi se va dubla până în 2020, iar până în 2050 va fi de 4 ori mai mare, adică 1.124 mil.tone! Unde vor ajunge toate aceste deşeuri? În 2013, 14% au fost reciclate, 14% incinerate şi/sau folosite în generarea de energie, 40% depozitate la gropile de gunoi şi 32% dispersate în natură.plastic on the beach

Credit foto: ID 52602035 © Oleksandr Sokolenko | Dreamstime.com

Studiile arată că în fiecare an ajung în oceane peste 8 mil.tone de ambalaje de plastic şi se aproximează că 269.000 tone plutesc la suprafaţă iar restul se află sub nivelul apei, fiind uşor ingerate de vietăţile acvatice. Tot aceste studii spun că până în 2050, cantitativ, vor fi mai multe materiale plastice în ocean decât peşti.

Mai mult decât atât, producţia de ambalaje de plastic va folosi 20% din resursele de petrol, în comparaţie cu cei 8% folosiţi în prezent.

Nici depozitarea la gropile de gunoi nu este o soluţie, pentru că plasticul este rezistent la coroziune și durează 450 de ani până se descompune.

Luând în considerare toate aceste date ameninţătoare, care ar fi soluţiile? Bineînţeles că cei care trebuie să se mobilizeze în primul rând sunt companiile producătoare și utilizatoare de ambalaje de plastic care trebuie să găsească alternative viabile, însă şi noi putem să ne punem amprenta şi să ajutăm atât cât ne stă în putinţă pentru a combate aceste efecte negative. Până la urmă, tot noi suntem cei care vom avea de suferit.

Există câteva categorii de ambalaje de plastic, cu numere asociate, în funcţie de compuşii lor şi cât de reciclabile sunt (colectaredeseuri.ro). Înainte de a începe să selectaţi deşeurile din plastic, repet acelaşi sfat ca şi în articolele de până acum – întrebaţi reciclatorul local, acesta vă va informa ce anume se poate recicla şi în ce condiţii primeşte deşeurile, în funcţie de fabricile cu care acesta colaborează şi sistemele lor de reciclare:

pet

Credit foto: ID 27838389 © Ryodomidi | Dreamstime.com

  1. PET – (PETE) – Polietilenă tereftalata.
  • Este un plastic uşor, rezistent la coroziune.
  • Unde îl găsim: flacoanele inscripţionate PET incolore sau colorate pentru apă, bere, băuturi alcoolice, sucuri, ulei vegetal, flacoane de muştar sau ketchup, borcane de plastic.
  • Reciclabil – poate fi transformat în fibre sintetice sau folie.
  1. HDPE – Polietilenă de înaltă densitate.
  • Un compus rezistent la coroziune.
  • Pungile şi foliile de plastic sunt fabricate din acest tip de plastic şi alteori din LPDE (tipul 4).
  • Unde îl găsim: recipiente pentru ambalaje alimentare sau nealimentare, folie groasă, saci, cutii pentru margarină, flacoane pentru şampon, pentru înălbitor de rufe, bidoane pentru detergenţi, lădiţe pentru fructe/legume, butoaie, bidoane de orice mărime, tubulatură pentru apă.
  • Uşor reciclabil.
  1. PVC – Clorură de polivinil.
  • Unde îl găsim: pe profile de ferestre (termopan), folie, tubulatură pentru apă, izolaţii de cabluri electrice, mobilier uşor, jucării.
  • Este ieftin, rezistent în timp, uşor de manevrat .
  • Greu de reciclat, implicând costuri ridicate. Reprezintă o ameninţare majoră pentru mediu.
  1. LDPE – Polietilenă de joasă densitate.
  • Unde îl găsim: diferite ambalaje, pungi (sacoşe), pungi pentru ambalarea alimentelor, flacoane comprimate (pentru miere, pentru muştar), caserole, tăvi pentru alimente incolore, transparente.
  • Pungile fabricate din LDPE nu foşnesc, spre deosebire de cele fabricate din HDPE, care foşnesc la atingere.
  • Uşor reciclabil.
  1. PP – Polipropilenă.
  • Unde îl găsim: îmbrăcăminte, flacoane, dopuri pentru flacoane, cutii pentru margarină, cutii pentru smântână, navete pentru sticle, găleţi, ligheane, tubulatură pentru apă.
  • Se degradează prin expunere directă la lumina solară, UV.
  • Uşor reciclabil– se obţin fibre pentru confecția de covoare sau îmbrăcăminte.
  1. PS– Polistiren.
  • Unul dinte cele mai folosite tipuri de plastic: expandat, extrudat sau spumă.
  • Unde îl găsim: pahare, ambalaje pentru alimente (iaurt, smântână), caserole pentru alimente, izolator termic, material de protectie in ambalajele aparatelor electrice.
  • Greu de reciclat, are o valoare scăzută şi nu este acceptat în majoritatea centrelor de reciclare.
  1. OTHER – altele (policarbonat, ABS).
  • Orice alt tip de plastic care nu a fost menţionat. Poate fi un amestec de oricare; toate cele de mai sus sau un material plastic.
  • Unde îl găsim: o largă paleta de produse, de la CD-uri, DVD-uri până la echipamente de laborator, industria auto, carcase pentru produsele electronice şi electrocasnice etc.
  • Greu de reciclat. De evitat dacă este posibil.

plastic

Credit foto: ID 29879673 © Inga Nielsen | Dreamstime.com

Centre de reciclare:

  1. Ministrul Economiei şi Comerţului ne pune la dispoziţie o listă, faceţi click aici pentru a o vizualiza.
  2. Hartereciclarii.ro  – o hartă interactivă şi foarte uşor de utilizat a centrelor de colectare din întreagă ţară.
  3. Colecteazaselectiv.ro – un proiect EcoRom, locaţii în toată România
  4. Colectaredeseuri.ro
  5. Sigurec.ro  – reciclare PET-uri
  6. Steleverzi.wordpress.ro – aici găsiţi o scurtă lista a colectorilor din Bucureşti

Este recomandat ca înainte de a cumpăra un produs ambalat în plastic să verificaţi semnul materiei folosite şi să alegeţi pe cel cu un nivel ridicat de reciclare.

O altă soluţie pe termen scurt este cea a refolosirii pungilor de plastic primite în urma cumpărăturilor şi să nu le aruncaţi imediat ce ajungeţi acasă. Se spune că media de “viaţă” a unei pungi de plastic este de 20-30 de minute, cât durează drumul de la supermarket până acasă unde este aruncată la coşul de gunoi împreună cu celelalte deşeuri. Soluţia permanentă împotriva pungilor de plastic, atât de dăunătoare mediului, este interzicerea lor în totalitate, decizie luată de câteva oraşe din statul California (SUA), Franţa, Italia, începând cu 2018 Montreal (Canada) şi posibil, în curând, Republica Moldova.

Deşi majoritatea suntem conştienţi de ceea ce se întâmplă cu mediul înconjurător şi teoretic suntem pro-reciclare, există o mare diferenţa între părerile exprimate verbal şi comportament. În Mare Britanie s-a efectuat un studiu conform căruia 37% din locuitori consideră că oamenii de mediu au păreri exagerate şi că previziunile lor sunt ireale, în comparaţie cu 2004 când proporţia era de 24%. Mai mult decât atât, 35% (în comparaţie cu 20% în 2004) cred că utilizarea combustibililor fosili nu are nicio legătură cu schimbările de climă (theguardian.com). Nu ne dorim ca în România să fie la fel.

Acum mai mult ca oricând dispunem de resursele necesare astfel încât să găsim soluţii prin care să transformăm deşeurile de astăzi în materiale viabile prevenind milioane de tone de plastic să ajungă în oceane. Suntem capabili, îndeajuns de creativi şi de inteligenţi încât să facem o diferenţă! Este nevoie doar de mai multă conștientizare și asumare a responsabilității.

 

Articolul face parte din seria “Let`s Recycle!”, create cu scopul de a educa românii să colecteze mai mult și mai bine :)

Autor: Larisa Fulga

Surse: The Guardian, colectaredeseuri.ro, Ministerul Economiei si Comerțului, unimedia.infodes.nh.gov

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

One thought on “Punguţa de 20 de bani şi plasticul cel de toate zilele – Cum să le colectezi selectiv

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *