Conform datelor publicate, în luna martie a acestui an, de Agenţia Federală de Protecţia Mediulu din Austria în primul raport al studiului “materiale plastice în Dunăre”, Dunărea duce din Austria în aval aproximativ 40 de tone de plastic, anual.
Acelaşi studiu include măsurarea pentru prima dată a volumului de “microplastic” din Dunăre precum şi evaluarea impactului asupra ecosistemului. Prin coborârea unor plase special concepute, într-o secţiune a Dunării din Austria Superioară, cercetătorii au captat particule de plastic mai mici de cinci milimetri în diametru. Ei au găsit în plase între 15 şi 80 de kilograme de granule de plastic în fiecare zi, asta însemnând în jur de 20 de tone pe an.
Deşi volumul de plastic în Dunăre a mai fost studiat înainte, cercetările anterioare nu au ţinut cont de particulele de plastic, care sunt sub cinci milimetri în mărime. Deşi mici, aceste particule de plastic pot fi o problemă pentru mediul înconjurător. Se ştie că poate dura de la 40 până la 600 de ani pentru că plasticul să se descompună în granule, el nefiind însă niciodată biodegradat complet. Aceste granule de plastic ajung într-un final în mare unde elimina în apă substanţe toxice, cum ar fi coloranţii sau sunt mâncate de vietăţile marine. Microplasticele sunt confundate de peşti cu hrana, iar prin consumul de peşte acestea pot ajunge în organismul uman.
În cadrul aceluiaşi studiu “materiale plastice în Dunăre” au fost luate şi mici probe din peşti. Raportul nu a arătat semne de poluare în peşti, că urmare a plasticului din râu, însă cercetări suplimentare urmează să fie efectuate, urmând să fie avute în vedere şi particule de plastic mai mici de 0,5 milimetri, acestea nefiind incluse în acest studiu.
Urmare a acestui studiu, Ministrul Federal al Agriculturii, Silviculturii, Mediului şi Gospodăririi Apelor din Austria, Andrä Rupprechter, afirma “Cu un program de acţiune ce conţine 10 puncte, militez pentru apă curată la nivel european şi la nivel naţional. Avem nevoie de standarde de măsurare şi valori limită armonizate la nivel european, şi avem nevoie să continuăm programele de măsurare pe râurile selectate.”
Pe lângă acţiunile de monitorizare a poluării, sunt necesare acţiuni de prevenire a poluării şi curăţării apelor, la nivel european. Prin poziţionarea pe harta a României, în partea inferioară a Dunării, trebuie să fim conştienţi de necesitatea acestor acţiuni, mai ales la nivelul ţării noastre.
Sursa: The Local
Credit photo: dreamstime.com
Articol realizat de Catalina Boboc
