Încălzirea globală se face vinovată pentru impactul catastrofal al uraganului Irma?

Reading Time: 3 minutes

 

Vânt cu viteze de peste 250 de kilometri pe oră. Căderi masive de precipitații. Impact catastrofal. Chiar înainte ca Irma să lovească micuța insulă Barbuda, toată comunicarea cu aceasta s-a pierdut.

După ce furtuna a lovit, jurnalista BBC Laura Bicker a luat legătura cu insula din Caraibe, iar impactul descoperit a fost devastator. Nu a mai rămas nimic din paradisul pe care îl știam toți.

Impactul a fost deosebit de puternic. Iar aici ne punem întrebarea: are de-a face încălzirea globală cu dezlănțuirea acestui fenomen al naturii, de altfel cunoscut ca fiind unul violent?

Răspunsul îl vom afla în cele ce urmează. Irma în cifre? Vânt cu o viteză de 295 de kilometri pe oră în centru și o desfășurare pe o suprafață de peste 80 de kilometri liniari. Ce-i drept, intensitatea scade odată cu depărtarea de centru, însă vitezele tot sunt uriașe: vorbim de vânt ce suflă cu peste 100 de kilometri pe oră. Colosal.

Încălzirea temperaturii apelor Atlanticului – un efect al schimbărilor climatice

Până la urmă, întrebarea rămâne: cum de a devenit uraganul Irma atât de puternic? Răspunsul îl găsim în modul său de formare. Pentru a se alcătui, un uragan, sau ciclon tropical cum mai este el numit, are nevoie de ape de suprafață calde, cu temperaturi de peste 26 de grade Celsius, de unde să își extragă umezeala. Încălzirea globală a făcut ca apele Atlanticului să îndeplinească aceată condiție. Cine se face vinovat pentru creșterea tempertaturii apelor oceanului? Răspunsul este predictibil: încălzirea globală.

Datorită mediului propice de formare, norii uraganului Irma au o înălțime de peste 20 de kilometri. De asemenea, este bine de știut că în mod normal, intensitatea unui uragan se domolește atunci când prin mișcările circulare, este adusă la suprafață apa rece, cea care încheie această ciclicitate.

Ce trebuie observat, și ce ar trebui să ne alarmeze, este că în Caraibe, apele calde se întind pe o adâncime mult mai mare decât în mod normal, ceea ce susține formarea și existența extinsă a unui uragan de intensitatea lui Irma. Cu alte cuvinte, încălzirea globală determină și încălzirea în profunzime a apelor oceanelor.

Vizbil slăbit, însă în continuare prea puternic pentru ceea ce putem noi, oamenii, să suportăm, uraganul Irma a lovit coasta estică a Statelor Unite, în dreptul statului Florida. Alimentându-se constant din apele cu o temperatură medie crescută cu 1 grad față de normal ale Atlanticului, Irma a lăsat în urmă un dezastru. Așa cum numai o calamitate naturală poate face.

După ce a lovit uscatul și s-a dezlănțuit, uraganul și-a pierdut din intensitate și a fost încadrat la rangul de furtună tropicală. Apele oceanului s-au retras, însă specialiștii îi avertizează pe oameni: STAȚI DEPARTE DE APĂ! Asta pentru că apele sunt înt-o mișcare periculoasă, putând oricând să se întoarcă și să tragă orice întâlnesc în larg. Curenții puternici se fac vinovați de acest lucru.

Sau oare de acest lucru ne facem vinovați chiar noi? Încălzirea globală e un fenomen creat chiar de noi, direct sau indirect, însă care ne privește mai mult decât ne imaginăm. Prin urmare, responsabilizarea e un răspuns. De la ajutorul dat celor aflați acum în primejdie datorită catastrofelor naturale, până la conștientizarea faptului că orice acțiune pe care o realizăm asupra mediului are și o reacțiune, nu plăcută de cele mai multe ori – toate înseamnă o conștientizare a rolului pe care îl avem în natură.

Suntem pregătiți, însă, pentru această conștientizare?

Surse articol: bbc.com, nytimes.com

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *