Călătoria unei sticle de plastic prin procesul de reciclare

Reading Time: 3 minutes

Când vine vorba despre procesul de reciclare, știm doar că trebuie să sortăm deșeurile în funcție de materialele din care sunt confecționate și că trebuie să strivim cutiile și sticlele, pentru a ocupa un spațiu mai mic în coșul de gunoi.

Ne simțim bine atunci când reciclăm, însă puțini dintre noi știm ce se întâmplă, de fapt, cu o sticlă de plastic după ce o aruncăm în coș.

Sticla aceasta intră într-un proces elaborat, prin care plasticul este vândut, transportat, revândut și iar transportat, uneori străbătând mii de kilometri până să devină un covor, o haină sau să se transforme din nou în sticlă. Acest proces este posibil deoarece plasticul nu suferă așa mult la degradare și rezistă peste 500 de ani.

În New York, deseurile reciclabile sunt preluate o dată pe săptămână de cei de la Departamentul de Salubritate. Apoi acestea ajung la Departamentul pentru Reciclare, unde sunt supuse la o parte din procesul de reciclare. Aici sunt sortate, recuperate și respinse. Materialele alese sunt: sticla, metalul, hârtia și unele tipuri de plastic. Restul sunt aruncate.

61293136

“În mod normal, 50% din ceea ce pui în coșul de reciclat nu este deloc reciclat. Este sortat și aruncat. Asta și din cauză că oamenii pun materiale nereciclabile în coșurile speciale pentru reciclare”, declară Tom Szaky, director al TerraCycle, o companie de reciclare.

După sortare, materialele acestea își încep călătoria cu adevărat. Sunt încărcate în camioane și duse în camere de mărimea unor terenuri de fotbal umplute cu aproape 1000 de tone de deseuri reciclabile.

lead_960

De aici sunt luate de o macara uriașă și puse pe benzi transportatoare. Aici vor fi din nou sortate de mașinării, precum detectoarele de metale și de oameni, în funcție de utilitatea materialelor.

Sticla este aleasă în mai puțin de două minute, apoi metalele sunt alese de magneți, plasticul gros, precum cel din recipientele de detergent de rufe sunt compactate în niște teancuri uriașe colorate, apoi sunt balotate. În cele din urmă, sticlele clasice de băut apa sunt topite și transformate în lichid.

Plasticul este peste tot în jur – în mașina, în casă, în fiecare parte din viață. La nivel global, în jur de 200 de miliarde de kilograme de PET-uri sunt folosite într-un an, dintre care 70% din covoare și haine, iar 30% din ambalaje”, spune Kein Farahnik, directorul CarbonLite.

82867504c

Deși reciclarea materialelor din PET foloseste mai puțina energie și apă, este de multe ori mai scump procesul decât să produci plasticul de la zero, mai ales acum, că prețul petrolului este mic.

Apoi lichidul este transformat în bucăți de mărimea unor fulgi de porumb, care sunt spălate, uscate și topite din nou pentru a elimina reziduurile. Bucățile acestea sunt apoi împachetate și trimise în SUA și China pentru a fi folosite la fabricarea covoarelor sau poliesterului – până și la umplutura ursuleților de pluș.

08897837b

Este mult mai complicat să faci o nouă sticlă. Asta deoarece plasticul trebuie sterilizat și testat, pentru a se ridica la standardele produselor alimentare. De aceea, puține firme adoptă metoda sticlelor de plastic reciclate.

Plasticul face parte din viața oamenilor de peste cinci secole. “Ne putem imagina că oamenii din viitor vor privi depozitele de deșeuri ca niște mine de aur, pline de resurse, și se vor întreba de ce nu am știut să îl reciclăm mai bine”, a afirmat Jason Farahnik, project manager la CarbonLite.

 

Autor: Florina Mirică

Sursa articol: The Atlantic

Surse foto: Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3, Sursa 4

 

 

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

4 thoughts on “Călătoria unei sticle de plastic prin procesul de reciclare

  1. F bun articolul.
    Poate face cineva din echipa d-voastra o investigatie si despre ce se intampla in Romania in ceea ce priveste procesul de reciclare? Din lipsa informatiilor oamenii sunt sceptici daca merita sa colecteze selectiv. Sunt tot felul de zvonuri ca nu ar avea sens. Sunt tot felul de interpretari a ce materiale si in ce statiu se pot sau nu recicla.
    Prin educatie am putea face procesul mai eficient.
    Multumesc oricum pentru articolul de mai sus.

  2. Cu alte cuvinte plasticul e cel mai mare deșeu pe care îl producem, nu e rentabil să fie reciclat cu atât mai puțin în ziua de azi când prețul petrolului are o cotație mică iar dacă e reciclat șansele să aibă aceeași calitate sunt aproape nule. În plus nici măcar PET-ul care conține un plastic de calitate superioară nu poate fi reciclat 100% ci probabil sub 50%.
    Viitorul sună bine

  3. Da, costurile de reciclare ale plasticului sunt destul de mari, cu toate acestea in tari precum Germania, Austia, Belgia, Elvetia se poate recicla cu succes. In 2012 rata de reciclare a deseurilor municipale era in aceste tari de peste 50%. In comparatie cu Romania, unde rata de reciclare in acelasi an era de doar 4,5% (sursa: raportul Agenției Europene de Mediu pe 2015)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *